Transparența instituțiilor publice este esențială pentru o democrație funcțională. În România, accesul cetățenilor la informații de interes public este garantat prin lege. Cu toate acestea, în practică, obținerea acestor informații poate fi dificilă. Un exemplu relevant este modul în care ANAF gestionează și publică lista marilor datornici la bugetul de stat.
ANAF îngreunează accesul la informații
Pe site-ul oficial al ANAF, cetățenii au teoretic posibilitatea de a verifica listele cu marii datornici la bugetul de stat. Deși această inițiativă ar trebui să reflecte transparența instituției, modul în care informațiile sunt prezentate limitează considerabil accesul publicului larg.
Fiscul nu publică periodic o listă actualizată și ușor accesibilă a companiilor datornice, ceea ce face dificilă consultarea acestor date de către cetățeni și mass-media.
ANAF, cu un personal de aproximativ 20.000 de angajați, susține că oferă un instrument de căutare a datornicilor pe site-ul său.
Totuși, acest instrument funcționează eficient doar dacă utilizatorul cunoaște deja numele sau codul unic de identificare (CUI) al unei companii. În absența acestor detalii, căutarea returnează o listă imensă de 27.440 de pagini, imposibil de gestionat manual.
Mai mult, aceste pagini nu pot fi filtrate sau sortate după criterii relevante, cum ar fi valoarea datoriilor acumulate de o companie la bugetul de pensii.
Astfel, un jurnalist sau un cetățean interesat de situația obligațiilor fiscale ale companiilor are două opțiuni:
- Să cunoască deja identitatea marilor datornici și să folosească site-ul ANAF pentru a confirma aceste informații.
- Să verifice individual fiecare companie înregistrată în România, ceea ce este practic imposibil.
Contextul economic și necesitatea transparenței
Într-un an electoral marcat de cheltuieli semnificative și un deficit bugetar în creștere, guvernul a adoptat la 31 decembrie o ordonanță de urgență pentru a stabiliza finanțele țării.
În acest context, Tanczos Barna, noul ministru al Finanțelor, a subliniat problemele cauzate de datoriile la bugetul de stat.
„Nu le-am numărat. Am făcut o analiză destul de detaliată a arieratelor. Avem la nivel naţional undeva la 124 de miliarde de lei care sunt sume urmărite de ANAF, în diverse faze de executare silită. Unele companii sunt în insolvenţă, celelalte sunt în faliment, deci total arierate cam 124 de miliarde. La nivelul ANAF-ului se face o analiză a arieratelor recuperabile.
Aici, la nivel naţional, avem undeva în jur de 38 de miliarde de lei recuperabile, ceilalţi, în mare parte, sunt bani pierduţi. Deci sunt sume pierdute ori în companii deja aflate în faliment, ori sunt în companii fără bunuri, ori sunt în companii în diverse faze de insolvenţă. Cu siguranţă se vor închide, dar, din păcate, se vor pierde şi banii”, a declarat ministrul Tanczos Barna.
În acest context economic delicat, transparența autorităților privind datoriile pe care trebuie să le recupereze este la fel de importantă ca informațiile despre deficitul bugetar, alocările ministeriale sau taxele și impozitele datorate de cetățeni.
Demersurile jurnalistice pentru o mai mare transparență
Pentru a înțelege modul în care statul asigură transparența informațiilor legate de datoriile la bugetul de stat, ProTV a trimis o solicitare către ANAF, în baza Legii nr. 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public.
Scopul a fost de a clarifica de ce instituția nu oferă acces la informații într-un format ușor de căutat sau ordonat, fie pe site, fie într-un fișier editabil, și dacă această situație se datorează politicii instituției sau limitărilor tehnice ale platformei utilizate.
În răspunsul său, ANAF a menționat că publică trimestrial, pe site-ul său, lista debitorilor persoane juridice care înregistrează obligații fiscale restante, conform art. 162 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală și a prevederilor O.A.N.A.F. nr. 558/2016.
La data răspunsului, pe site-ul ANAF era publicată lista debitorilor persoane juridice care înregistrau obligații fiscale restante la data de 30.12.2024 și neachitate până la data de 31.01.2025, precum și lista contribuabililor persoane juridice care nu aveau obligații restante la data de 31.12.2024.
„Conform precizărilor existente și pe site, căutarea se poate face punctual, după denumirea debitorului prin completarea câmpului “Denumire”, sau poate fi vizualizată întreaga listă în situația în care nu este introdus niciun caracter în câmpul menționat mai sus”, se mai menționează în document.
Acest răspuns confirmă problemele semnalate anterior, fără a oferi soluții sau explicații suplimentare la întrebările adresate.
Lipsa de transparență, o practică obișnuită a statului român
Guvernul și instituțiile publice limitează constant accesul cetățenilor la informații esențiale, afectând controlul public asupra deciziilor administrative.
Un raport GRECO din 2023 arată că ordonanțele de urgență blochează accesul la date și împiedică consultările publice.
Știrile ProTV au semnalat numeroase astfel de situații, precum lipsa rectificării bugetare din 2023, folosirea netransparentă a Fondului de Rezervă și adoptarea unor măsuri fiscale majore fără dezbatere.
După insistențele jurnaliștilor, Agenția Națională de Integritate (ANI) a îmbunătățit accesul la declarațiile de avere ale funcționarilor publici, deși site-ul său a fost mult timp dificil de utilizat.
