Datoria publică a devenit o problemă din care statul poate ieşi tot mai greu. Nevoia de finanţare a explodat într-o perioadă în care banii sunt o resursă rară şi scumpă.
Închipuiţi-vă următorul scenariu: o firmă de stat organizează o licitaţie pentru atribuirea unei lucrări. Licitaţia e câştigată de un mare consorţiu internaţional, care, în loc să semneze contractul, se trezeşte că trebuie să găsească şi o bancă dispusă să finanţeze lucrările. Transformarea firmelor care câştigă licitaţii în intermediari de credite nu este o soluţie atât de fantezistă, dacă ţinem cont de nevoile uriaşe de finanţare ale Guvernului, într-un context în care banii sunt o resursă rară şi scumpă – atât pe plan extern, cât şi pe plan intern. În fapt, statul a pus-o chiar în aplicare printr-un ordin recent al ministrului finanţelor care permite astfel de soluţii de contractare.
Potrivit proiectului legii bugetului, Guvernul estimează că va avea nevoie, în 2009, de finanţări de trei miliarde de euro pentru deficitul bugetar, la care se adaugă alte 8,1 miliarde de euro pentru plata împrumuturilor ajunse la scadenţă. Iar costurile datoriei publice sunt estimate să crească cu 500 de milioane de euro faţă de anul trecut, până la 1,3 miliarde de euro. Ministerul de Finanţe preferă în continuare finanţările de pe piaţa internă, în detrimentul celor externe, propunându-şi ca 60% din deficitul pe 2009 să fie finanţat din surse interne. Doar că suma din proiectul bugetului, 6,9 miliarde de lei, a fost deja depăşită de emisiunile de titluri de stat lansate până acum, de peste zece miliarde de lei. Pe lângă costurile mai mari suportate de la buget, datoria publică riscă să facă şi victime colaterale: sectorul privat, care concurează cu cel public pentru a obţine credite.
În noiembrie şi decembrie, soldul împrumuturilor acordate firmelor private a întregistrat chiar o scădere. Şi asta în condiţiile în care, în ultimele două luni ale anului trecut, Guvernul a avut nevoie de finanţări de aproape nouă miliarde de lei. Pe lângă datoriile aparatului central, un rol din ce în ce mai important în datoria publică îl joacă şi autorităţile locale: împrumuturile acestora reprezintă, potrivit Eurostat, 16% din datoria publică totală, în creştere faţă de anii trecuţi. Un raport al BNR arată că valoarea angajamentelor administraţiei locale a crescut cu 0,7% din PIB în cursul trimestrului III al anului trecut, în timp ce datoria publică a administraţiei centrale s-a redus.
Pe statisticile româneşti, problema împrumuturilor locale este mai puţin „vizibilă”, Ministerul Finanţelor raportând datorii locale sub 8% din totalul datoriei publice. Numărul mare al instituţiilor ce pot contracta credite – de ordinul miilor, consilii locale şi judeţene, primării, firme la care autorităţile locale sunt acţionare – face ca monitorizarea şi ţinerea în frâu a datoriei locale să fie un demers aproape imposibil.
Aceeaşi datorie, cifre diferite
Potrivit Eurostat, autorităţile locale din România aveau datorii de 2,3 miliarde de euro în trimestrul III al anului trecut – ultima perioadă de raportare, în creştere cu 850 de milioane de euro faţă de perioada similară a anului trecut. Pe raportările Ministerului de Finanţe, datele sunt însă mult mai optimiste: datoriile autorităţilor contractate în cursul întregului an 2008 însumau 1,4 miliarde de lei (circa 379 milioane de euro). Explicaţia pentru cifrele diferite este modul de raportare: cifrele sunt mai mari în cazul standardului european, faţă de cel românesc, care nu ia în calcul, de exemplu, creditele firmelor controlate de autorităţile locale.
«Avem mai multe soluţii, atât Uniunea Europeană, cât şi alternativa Fondului, nu le excludem pe niciuna dintre ele şi vom lua o decizie în guvern în perioada următoare.»
Emil Boc, prim-ministru
100 mld. de lei însuma datoria publică la sfârşitul lui 2008. Cifra reprezintă circa 20% din produsul intern brut.
Împrumuturile primăriilor
Judeţul Sibiu – 40 milioane de lei
Consiliul Judeţean Sibiu a anunţat în vara anului trecut contractarea unui credit pentru extinderea şi modernizarea aeroportului din Sibiu. Valoarea totală de rambursat se ridică la 62 de milioane de lei. În 2007, consiliul judeţean şi primăria mai contractaseră un împrumut de 140 de milioane de lei, tot pentru modernizarea aeroportului.Â
Braşov – 18 milioane de euro
Consiliul judeţean (CJ) Braşov vrea să contracteze un credit de 18 milioane de euro, pe o perioadă cuprinsă între zece şi 25 de ani, pentru a finanţa construcţia Aeroportului Internaţional Braşov Ghimbav, care ar urma să fie finalizat în 2010.
Satu-Mare – 10 milioane de euro
Municipiul Satu Mare a organizat anul trecut o licitaţie pentru a obţine un credit necesar continuării programului de reparare a străzilor şi drumurilor. A câştigat Dexia, care a oferit 10,7 milioane de euro.
Ecoaqua Călăraşi – 2,5 milioane de euro
Societatea care se ocupă cu alimentarea cu apă a judeţului Călăraşi s-a împrumutat, în urma unei licitaţii, cu 2,5 milioane de euro de la banca Dexia. Ecoaqua a solicitat o perioadă de graţie de 36 de luni. Suma va fi utilizată pentru finanţarea lucrărilor de investiţii la sistemele de alimentare cu apă şi canalizare din municipiile Călăraşi si Olteniţa, oraşele Lehliu-Gară, Budeşti şi Fundulea din judeţul Călăraşi şi în Urziceni. Firma este deţinută în totalitate de autorităţile locale.
Oradea – 14 milioane de euro
Municipiul Oradea şi-a propus contractarea unui împrumut de 26.350.000 euro pe o perioadă de 13 ani, din care primii trei ani-perioadă de graţie. Suma ar trebui utilizată pentru achiziţia a zece tramvaie. Licitaţia a fost câştigată de banca Dexia, suma oferită fiind însă de numai 14 milioane de euro. Solicitarea unor perioade de graţie este frecventă în rândul primăriilor, legislaţia prevăzând că autorităţile locale se pot împrumuta atâta vreme cât ratele la credite nu depăşesc 30% din venituri, iar în perioada de graţie nu se plătesc rate.
Dâmboviţa – 23 milioane euro
Consiliul Judeţean Dâmboviţa a anunţat, la sfârşitul lui noiembrie, că a desemnat Dexia drept câştigător al unei licitaţii pentru contractarea unui împrumut. Valoarea totală a contractului se ridică la 23 de milioane de euro, iar autorizaţia emisă de Comisia de Autorizare a Împrumuturilor Locale este pentru o sumă de 12,5 milioane de euro. Creditul a fost solicitat pentru cofinanţarea unor proiecte europene şi va fi tras în cinci tranşe anuale de câte 2,5 milioane de euro.
Arad – 33 milioane de lei
Primăria Arad a contractat un credit, tot de la Dexia. Costul împrumutului se va stabili în funcţie de rata Robor pe trei luni, la care se adaugă 0,35%. Banii împrumutaţi vor fi folosiţi pentru asfaltări, pentru realizarea unui complex de locuinţe sociale, în timp ce 7,2 milioane de lei din împrumut vor fi alocate serviciului de transport în comun.
Sîntana de Mureş -Â 2,4 milioane de lei
Primăria unei comune din judeţul Mureş a apelat la un credit bancar pentru a cumpăra o maşină de pompieri şi pentru continuarea unor lucrări. Împrumutul a fost acordat, în urma unei licitaţii, de Dexia, iar la finalul perioadei de creditare, comuna va avea de rambursat patru milioane de lei.
