Companiile din Romånia care investesc în energie regenerabilă pot primi înapoi de la stat pånă la 70% din fondurile cheltuite, conform unei recente hotăråri de guvern. Deşi iniţiativa este menită să încurajeze cu precădere IMM-urile, de pe urma ei vor beneficia tot marile companii.

Suma pusă la dispoziţie de autorităţi, de 200 de milioane de euro, poate părea mare. De fapt, ea nu acoperă nici zece procente din totalul investiţiilor necesare în sursele regenerabile de energie, estimat de ministrul mediului şi dezvoltării durabile, Attila Korodi, la 2,7 miliarde de euro pånă în 2015. Aceasta, în condiţiile în care, aşa cum declara în urmă cu un an ministrul economiei şi finanţelor, Varujan Vosganian, volumul total al investiţiilor în sectorul energetic din Romånia va fi de 30 de miliarde de euro pånă în 2020, din care Guvernul şi companiile de stat vor aloca circa o treime. 

Cel puţin în acest moment, adevăraţii cåştigători de pe urma acestei iniţiative vor fi marii jucători din economie, apreciază Corneliu Rotaru, director de programe în cadrul Agenţiei Romåne pentru Conservarea Energiei. „În general, interesate sunt firmele mari, care instalează centrale cu puteri mari, cu livrare ulterioară în Sistemul Energetic Naţional (SEN)“, spune el, precizånd că, pentru segmentul întreprinderilor mici şi mijlocii, soluţia optimă ar fi asocierea în asemenea iniţiative.

Avantaje pe toată linia

„Vă asigur că multe firme vor accesa acest serviciu“, spune Augustin Feneşan, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi patron al complexului turistic Milenium din Cluj. „Este şi mai ieftin şi, în primul rånd, ai astfel şi posibilitatea să devii independent. Personal, mi-am instalat la firmă panouri solare cu pompe de căldură“.

Aşadar, avantajele investiţiei în resurse regenerabile sunt, în primul rånd, de natură financiară: economisirea costurilor de transport şi de distribuţie (reducere cuprinsă între 20 şi 50 de euro, potrivit specialiştilor), dar şi un preţ de vånzare cu 10% mai mic decåt cel aplicat, de regulă, furnizorilor. Apoi, „ideea este că e o afacere sigură. Statul se obligă să cumpere energia verde, pe un preţ stabilit de ANRE. Deci, concurenţă nu există în domeniu, legea spune că Electrica trebuie să cumpere energia. Nu sunt riscuri comerciale“, spunea, pentru Evenimentul Zilei, Roberto Menegetti, administratorul firmei italiene Espe Energia, care a achiziţionat de curånd cinci hidrocentrale de la statul romån, în urma unei investiţii totale de şase milioane de euro.

Reţeaua naţională, reticentă la noi investiţii

Totuşi, afirmă Augustin Feneşan, „firmele cu care am vorbit pe această temă se plångeau că este neclară conexiunea cu Sistemul Energetic Naţional.

În Dobrogea, de exemplu, existau, la finalul anului trecut, cereri pentru deschiderea de centrale eoliene care însumau 2.000 de MW, cu un sfert peste capacitatea maximă ce poate fi acceptată în reţeaua Enel. Aceasta deşi, în definitiv, energia produsă în Romånia din surse eoliene nu reprezintă decåt 2% din totalul energiei regenerabile şi, aşa cum arată datele ANRE, peste 90% din acest segment este deţinut de instalaţiile hidro. Potrivit hărţii energiei regenerabile prezentate de Ministerul Mediului, cea mai potrivită zonă pentru investiţiile în acest sector este Dobrogea, propice atåt pentru producererea energiei eoline, cåt şi a celei solare. Sudul ţării se pretează, chiar dacă la nivel mai scăzut, aceluiaşi tip de investiţii, Delta Dunării, pentru centrale solare, Moldova, pentru microhidrocentrale, eoliană şi biomasă, Carpaţii, pentru biomasă, microhidrocentrale şi eoliană, Platoul Transilvaniei – microhidrocentrale şi biomasă, Cåmpia de Vest – energie geotermală şi eoliană, Subcarpaţii – biomasă şi microhidrocentrale, iar Cåmpia de Sud – biomasă, geotermală şi solară.

Crestere cu 400% in doi ani

Investiţiile globale anuale în resursele regenerabile au crescut de la 39 de miliarde de dolari, în 2005, la 148 de miliarde de dolari, anul trecut. O treime din această sumă s-a îndreptat către energia eoliană, 30 de miliarde de dolari, spre cea solară, şi doar 2,6 miliarde de dolari, spre biocombustibili.

36% din energia produsă în Romånia este generată de capacităţi hidro, potrivit raportului ANRE din luna aprilie

14.000 de MW este potenţialul de producţie a energiei eoliene în Romånia, aproape egal cu puterea instalată cumulată a tuturor producătorilor de energie la nivel naţional

50 milioane de euro este valoarea maximă a investiţiilor pentru care se acordă subvenţii

Ajutor pentru trei sute de companii

• Schema de ajutor privind valorificarea resurselor regenerabile de energie, stabilită printr-o hotăråre de guvern în a doua jumătate a lunii iulie, prevede că firmele care investesc în energie regenerabilă îşi vor recupera 40% din cheltuieli, dacă provin din regiunea Bucureşti-Ilfov, respectiv 50%, pentru celelalte regiuni de dezvoltare. La acestea se adaugă încă 20%, în cazul întreprinderilor mici, şi 10%, pentru întreprinderile mijlocii.

• Numărul maxim de beneficiari de pe urma schemei este de 300, iar termenul-limită pentru acordarea subvenţiilor, finele anului 2013. Companiile din domeniile pescuit, acvacultură, construcţii de nave, industria carboniferă, industria siderurgică, sectorul fibrelor sintetice, procesarea produselor agricole, dezvoltarea imobiliară şi fabricarea armamentului şi a muniţiei sunt exceptate de la această schemă.

• Investiţia trebuie menţinută timp de cinci ani de la finalizarea lucrărilor în cazul companiilor mari, şi de trei ani, în cazul IMM-urilor. Potrivit iniţiatorilor, scopul acestei scheme este crearea de locuri de muncă, încurajarea folosirii invenţiilor în domeniul tehnologiilor de producere şi consum ale energiei electrice, achiziţionarea de echipamente specifice şi limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră.