Schimbarile amintite vizeaza trei uzine: Roman, Tractorul si Rulmentul, care detin statutul de actori importanti in economia judetului. Dupa ani in sir in care statul, care le are in proprietate, a ezitat sa ia vreo decizie in privinta lor, acum, dintr-o data, s-a dat startul masurilor dure. Rulmentul si Tractorul se afla pe lista ofertelor pe care statul le arata investitorilor interesati sa cumpere firme romanesti, iar la Roman se instituie in aceste zile administrarea speciala, ce are drept r
Schimbarile amintite vizeaza trei uzine: Roman, Tractorul si Rulmentul, care detin statutul de actori importanti in economia judetului. Dupa ani in sir in care statul, care le are in proprietate, a ezitat sa ia vreo decizie in privinta lor, acum, dintr-o data, s-a dat startul masurilor dure.
Rulmentul si Tractorul se afla pe lista ofertelor pe care statul le arata investitorilor interesati sa cumpere firme romanesti, iar la Roman se instituie in aceste zile administrarea speciala, ce are drept rol tocmai pregatirea privatizarii. Asadar, statul face tot ce poate sa vanda marile uzine ale Brasovului.
Din acest punct de vedere, Rulmentul se afla in stadiul cel mai avansat, anuntul de vanzare fiind deja publicat, iar data de organizare a licitatiei, stabilita initial pentru 15 aprilie, a fost amanata pe 9 mai, probabil dupa ce Ministerul Privatizarii a constatat ca o singura firma a cumparat caietul de sarcini, respectiv o firma araba care este de ani buni clientul societatii brasovene.
Exprimandu-ne nonconformist, am putea spune ca Rulmentul este o mireasa cu zestre. Ea produce poate cea mai completa gama de rulmenti, a castigat deja piete externe importante, are contracte in derulare, deci o productie asigurata, nu se afla pe listele marilor datornici, nu are un numar excedentar de personal si, in plus, anul trecut a realizat un profit net de 27 de miliarde de lei, fiind de altfel singura din cele trei companii care nu a inregistrat pierderi. Toate aceste elemente fac din Rulmentul, cel putin teoretic, una din cele mai atractive societati la care APAPS detine pachetul majoritar de actiuni. Poate de aceea, in cazul ei proprietarul a impus conditii speciale eventualilor pretendenti. Printre acestea se numara obligativitatea de a demonstra experienta in domeniul industriei de rulmenti si in domenii conexe, plus o cifra de afaceri de 25 de milioane de dolari. De asemenea, garantia de participare la licitatie se ridica la opt miliarde de lei.
Cu toate ca apreciezaza masurile de prevenire luate, liderul sindicatului din uzina, Gabriel Dachim, nu se lasa convins de proceduri si reguli, afisand o doza serioasa de suspiciune relativ la potentialii investitori. „Probabil ca sunt vreo trei persoane care vor sa ajunga actionari, calculand ca din profitul net si-ar putea cumpara fiecare cate o viluta si un Porsche. Daca isi inchipuie cineva ca o sa curga banii in buzunare se inseala. Daca nu se vor face investitii, uzina nu va mai putea functiona mult timp in conditiile actuale. Aici sunt echipamente si instalatii vechi, care trebuie reinnoite, ceea ce inseamna ca sunt necesare investitii serioase, spune Damaschin. De altfel, sindicalistii au pregatit o lista de revendicari viitorului actionar majoritar, printre care se numara si cererea de a se asigura un salariu minim de 200 de euro, in cazul unui investitor european si de 200 de dolari, in cazul unuia din alta zona a lumii. „Nu cerem prea mult, daca ne gandim ca salariul mediu este acum de 150 de dolari, explica liderul de sindicat, care este, insa, aproape convins ca fabrica va fi preluata de un investitor roman.
Tractorul se va vinde in luna iunie
Teoretic, dupa aproximativ o luna de la aflarea proprietarului uzinei Rulmentul, vom cunoaste si actionarul majoritar al societatii Tractorul, licitatia pentru vanzarea uzinei-mama fiind anuntata pentru luna iunie.
Aflata in fata unor probleme economice grave, uzina a trecut printr-un proces de restructurare, care a inceput in 1999 si se va finaliza odata cu privatizarea. Masurile luate acum doi ani au fost radicale, avand ca rezultat „spargerea in noua module, plus uzina – mama, prin impartirea patrimoniului si a debitelor si scaderea numarului de salariati cu aproximativ 500 de persoane. Societatile nou create, rezultate prin divizare, functioneaza independent, iar in timp fiecare a identificat clienti noi si posibilitati novatoare de castig, prin inchirieri sau vanzari de active. Anul trecut, in urma evaluarii rezultatelor restructurarii, s-a considerat ca impartirea a fost exagerata, astfel ca trei dintre module s-au reunit in urma cu trei luni, formand uzina-mama. Cele sase module ramase sunt si ele oferite de APAPS la vanzare, dar cei mai interesati de achizitionare sunt chiar directorii si angajatii lor.
Daca modulelele au pretendenti, in ceea ce priveste uzina Tractorul privatizarea s-ar putea dovedi o misiune greu de realizat. Vocile optimiste care se auzeau anul trecut, cand productia incepuse sa creasca in urma deciziei autoritatilor de a subventiona achizitia de masini agricole, s-au stins acum, ca urmare a constatarii faptului ca subventiile platite tarziu nu fac altceva decat sa blocheze producatorul. Ministerul Agriculturii datoreaza in acest moment uzinei 120 de miliarde de lei pentru marfa realizata anul trecut. Pentru ca banii nu au fost achitati la timp, Tractorul nu si-a platit utilitatile consumate in procesul de productie si nici datoriile la stat, asa ca a ajuns acum pe primele locuri in topul celor mai mari datornici. Numai la Electrica uzina brasoveana datoreaza 179 de miliarde de lei, dintre care 120 de miliarde reprezinta majorari de intarziere.
Directorul uzinei, Constantin Catagoi, isi propusese un plan ambitios de productie pentru acest an, care, insa, a fost dat peste cap de Guvern, care nu numai ca a alocat banii datorati de anul trecut, dar nu a mai prelungit nici programul de subventionare a utilajelor agricole, care ar fi permis agricultorilor sa cumpere tractoare cu doar 45% din pret.
„Daca nu primesc bani, nu pot continua productia pentru intern, asa ca o sa ne axam pe productia de export, declara Catagoi in urma cu putina vreme, descumpanit de raspunsul negativ al reprezentantilor MA la cererea de a i se plati cele 120 de miliarde.
Administrator unic la Roman
Cea mai indepartata de momentul privatizarii este uzina Roman, la care, de la inceputul lunii, s-a instituit administrarea speciala, prevazuta in Legea accelerarii privatizarii, al carei scop declarat este acela de a pregati procesul de trecere a uzinei din proprietatea statului in cea particulara. Prima sarcina a admistratorului unic este aceea de a finaliza procesul de restructurare, ce prevede impartirea uzinei in opt module, dar printre obiective se afla si reesalonarea datoriilor si respectarea disciplinei financiare. La Roman functioneaza experimental, de la inceputul anului, trei module, dar activitatea lor nu a fost inca evaluata. Uzina are datorii uriase, numai la bugetul statului acumuland peste 1.000 de miliarde de lei, iar starea de spirit a angajatilor nu este deloc calma. Oamenii se tem, in primul rand, de concedieri, de aceea se manifesta si impotriva modularii, care, dupa parerea lor, nu va aduce nimic bun.
Tractorul si Roman in cifre
Tractorul Brasov
· A produs anul trecut 5.300 tractoare pentru piata interna si 900 pentru export
· Si-a propus sa produca anul acesta 14.500 tractoare (la intern) si 6.500 (pentru export)
· Nu a produs efectiv anul acesta nici un tractor pentru piata interna din cauza disparitiei subventiilor pentru utilajele agricole
· Exista contracte pentru exportul a 6.200 tractoare (a fost castigata piata turca)
· Nu are datorii la bugetul de stat, are datorii de 170 miliarde lei la Electrica
· Un tractor costa, in functie de marime, intre 5.000 si 16.000 dolari
· Numar de angajati: 5.000
· Disponibilizari in perioada 1999 – 2001: 457
Roman Brasov
· A produs 1.000 de camioane in anul 2001
· Are in acest an o cifra de afaceri (pe primele trei luni) de 190 miliarde lei, echivalent cu cifra de afaceri pe cinci luni a anului trecut
· Camioanele de la Roman sunt cu 15-20 la suta mai ieftine decat cele din import
· Un camion costa in functie de marime intre 21.000-250.000 dolari
Numar de angajati: 8.600
Disponibilizari in perioada 1999 – 2001: 1.219r