Salariul mediu net pe economie a crescut în aprilie cu 14,7% față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit Institutului Național de Statistică, ajungâng la un record de 2.713 lei. Media salarială în privat este sub media pe țară, respectiv de 2.555 de lei. La stat, în schimb, salariile au crescut în aprilie cu mult mai mult, la un nou record de 3.376 de lei. Aproximativ 1,2 milioane de angajați sunt în sistemul public, dintr-un total de 5 milioane de angajați, potrivit datelor oficiale. Comparativ cu ianuarie 2017, la începutul guvernării PSD-ALDE, lefurile din sistemul public au crescut cu aproximativ 28%, în timp ce salariile privaților au avut un avans doar de 15 procente.
Scenariul este similar cu ce s-a întâmplat în 2008-2009, când majorările salariale și venirea crizei au obligat statul să facă tăieri extrem de dure, după ce țara noastră a semnat un acord financiar în valoare de 20 de miliarde de euro cu Fondul Monetar Internațional, Comisia Europeană și Banca Mondială. În 2009, salariul mediu net pe economie era 1.335 de lei, în timp ce la stat era aproape 1.700 de lei. Media salarială la privat era 1.271 de lei, sub cea pe economie.
Cine-mparte, parte-și face
Conform datelor INS, analizate de Capital, cele mai mari creșteri pe domenii de activitate în ultimele 12 luni s-au înregistrat în extracția petrolului brut și a gazelor. Aici câștigul salarial mediu net a cunoscut o creștere de peste 35% în ultimele 12 luni, salariul mediu net ajungând la 6262 de lei. Pe locul secund se află sănătatea și asistența socială. Personalul bugetar a înregistrat o creștere medie a câștigului salarial de circa 30% în ultimele 12 luni. Dacă în aprilie 2017,câștigul salarial mediu net era de 2.688 de lei, în aprilie anul curent, acesta este mai mare cu 800 de lei. Și proseforii au avut parte de o creștere substanțială a salariilor. Conform INS, câștigul salarial mediu net în învătământ a fost de 2.793 de lei în aprilie 2018, cu 21% mai mare față de aceeași lună a anului trecut. Și salariații din administrația publică și apărare au câștigat mai bine în ultimul an. Creșterea este de 17,5%, de la un câștig salarial mediu net de 3.549 de lei în aprilie 2017, la 4.171 de lei în aprilie anul curent.
„Faptul că salariile la stat sunt cu mult mai mari decât în mediul privat arată că «cine-mparte, parte-și face». Salariile sunt mici, în general, dar statul trebuie să se preocupe să creeze condițiile pentru salarii mai bune. Aceste preocupări lipsesc cu desăvârșire, așa că statul recurge la creșterea salariului prin lege, ceea ce nu se poate aplica decât angajaților proprii și creează dezechilibre macroeconomice ce se răsfrâng asupra tuturor. Nu poți merge la magazinul alimentar și să refuzi să plătești mai mult pentru aceleași produse pe care le cumpărai anul trecut motivând că ție nu ți-a crescut salariul sau nu suficient“ a declarat pentru Capital, Anca Dragu, fost ministru al Finanțelor.
Ce e de făcut? Potrivit Ancăi Dragu, statul ar trebui să investească în educatie, în infrastructură, să creeze condiții pentru asimilarea de către firme de tehnologii avansate de producție și, în general, un mediu propice investițiilor și dezvoltării profesionale. În lipsa acestor măsuri aceste creșteri se transformă rapid în inflație, rate de dobânzi mari și deprecierea monedei, iar cei afectați vor fi cei mai vulnerabili. „Să ne amintim anii ‘90 și începutul anilor 2000 când se crease o periculoasă spirală inflaționistă în care salariile erau indexate semestrial pentru a preveni erodarea masivă a puterii de cumpărare. Ratele dobânzilor erau atât de mari încât nu prea își permitea lumea să ia un credit, chiar dacă nevoia există“, menționează fostul ministru al Finanțelor.
Consumul și economia
Creșterile continue din sistemul public sunt cele care au stimulat consumul în ultimii doi ani, principalul motor al creșterii economice. Reversul medaliei sunt cheltuielile explodate care amenință deficitul bugetar.
Deficitul bugetar este unul foarte mare pentru primele cinci luni ale anului şi este rezultatul în primul rând al creşterii de cheltuieli, iar dacă nu se ia nicio măsură şi bugetul va fi executat aşa cum am văzut în prima parte a anului ar putea ajunge la 3,5 – 3,6% la finalul anului, a avertizat preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru. „Deficitul bugetar este unul foarte mare pentru primele cinci luni ale anului şi este rezultatul în primul rând al creşterii de cheltuieli.
Cheltuielile cresc foarte repede. Veniturile sunt sub aşteptări, dar nu foarte departe ceea ce s-a bugetat, în timp ce pe partea de cheltuieli avem o dinamică mult prea alertă. Avem creşteri de cheltuieli de salarii şi de asistenţă socială care depăşesc cu mult bugetul aprobat şi în contextul acesta e nevoie de realocări de resurse la rectificările bugetare pentru a putea acoperi necesarul de cheltuieli pentru salarii şi pensii, în primul rând. Dacă nu se ia nicio măsură şi bugetul va fi executat aşa cum am văzut în prima parte a anului, probabil că depăşim cu mult 3%. Aş spune undeva la 3,5%-3,6% la finalul anului“, explică Ionuţ Dumitru.
Acesta a afirmat că este nevoie de măsuri care să menţină deficitul sub 3%. Potrivit preşedintelui Consiliului Fiscal, la prima rectificare bugetară de anul trecut s-au tăiat zece miliarde de lei de la investiţii pentru a aloca cea mai mare parte a acestor bani către salarii şi pensii. Anul acesta investiţiile sunt la un minim istoric şi nu mai există spaţiu de manevră, în sensul de a reduce şi mai mult investiţiile pentru a aloca banii la cheltuieli curente sau pentru salarii şi pensii.
Ionuţ Dumitru susţine că în aceste condiţii este posibil să vedem alte măsuri. „Vedem şi discuţia aceasta legată de Pilonul II de pensii. Probabil că vom avea o variantă oficială de modificare a legii de funcţionare a Pilonului II. Guvernanţii nu au mai venit cu nimic în ultimele zile, dar au fost declaraţii din partea oficialilor legate de modificarea legislaţiei pentru Pilonul II. Probabil că intenţionat fac această modificare ca să aducă nişte resurse în buget pentru a menţine deficitul la 3%“, a mai spus Ionuţ Dumitru/
De asemenea, preşedintele Consiliului Fiscal a declarat că majorarea punctului de pensie cu 10% de la 1 iulie are un impact bugetar de circa 3,1 miliarde de lei pentru o jumătate de an, iar impactul anualizat este de 1,2 miliarde de lei. Creşterea pensiei minime are un impact de 600 milioane de lei.
Povara în primele cinci luni
Bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 8,14 miliarde lei, respectiv 0,88% din PIB în primele cinci luni din 2018, de aproape patru ori mai mare faţă de aceeaşi perioadă din 2017, când deficitul a fost de 2,2 miliarde lei, respectiv 0,27% din PIB, conform datelor operative ale Ministerului Finanţelor Publice, publicate miercuri pe site-ul instituţiei.
Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 110,9 miliarde lei, reprezentând 11,9% din PIB, au fost cu 12,7% mai mari, în termeni nominali, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu asistenţa socială au crescut faţă de anul precedent cu 10,5%, fiind influenţate, în principal, de majorarea cu 9% a punctului de pensie de la 1 iulie 2017, ajungând la 1.000 lei, majorarea şi modificarea modalităţii de stabilire a indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului şi stimulentul de inserţie.
Totodată, cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 7,4 miliarde lei, de 1,8 ori mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Credite mai scumpe
De la începutul anului, România a cheltuit mai mult cu aproximativ 2,5 milioane de lei pe zi din cauza majorării costurilor dobânzilor la împrumuturile statului. Statul mai are de împrumutat aproximativ 44 de miliarde de lei pentru a acoperi necesarul brut de finanţare (creditele care ajung la scadenţă plus deficitul bugetar), potrivit calculelor Capital. Până în prezent, Ministerul de Finanţe a împrumutat circa 30 de miliarde de lei, din care 2 miliarde de euro şi 1,2 miliarde de dolari de pe pieţele externe. Costurile au crescut cu cel puţin 1,5 puncte procentuale faţă de anul trecut, spun economiştii. Asta înseamnă nu mai puţin de 450 milioane de lei costuri suplimentare. Conform execuţiei bugetare pe primele patru luni ale anului, cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 56%. Potrivit experţilor, majorarea costurilor au fost determinate de evoluţiile economice. „Creşterea costurilor a venit odată cu avansul inflaţiei şi al dobânzilor din piaţa monetară. La toate acestea se adaugă şi necesarul de finanţare care este mare. La un necesar de finanţare de 74 de miliarde de lei, Ministerul de Finanţe trebuie să fie prezent continuu în piaţă. Sigur, există şi acel buffer, care asigură 4 luni de finanţare (circa 24 de miliarde de lei) care dă statului un confort. Dobânzile la care se împrumuta statul au crescut, faţă de anul trecut, cu cel puţin 1,5 puncte procentuale“, ne-a declarat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului fiscal.
