Prin infiintarea Institutului National de Cercetare-Dezvoltare in Informatica, ICI Bucuresti, asa cum este reglementata de HG nr. 936/1998, Guvernul da o lovitura serioasa pietei produselor software autohtone, pune pe ganduri companiile straine care investesc in domeniu sau care vand in Romania, isi suie in cap Consiliul Concurentei si intra in ograda Agentiei Nationale pentru Comunicatii si Informatica.ICI a murit, traiasca ICIDin cenusa Institutului de Cercetari in Informatica Bucuresti a rena
Prin infiintarea Institutului National de Cercetare-Dezvoltare in Informatica, ICI Bucuresti, asa cum este reglementata de HG nr. 936/1998, Guvernul da o lovitura serioasa pietei produselor software autohtone, pune pe ganduri companiile straine care investesc in domeniu sau care vand in Romania, isi suie in cap Consiliul Concurentei si intra in ograda Agentiei Nationale pentru Comunicatii si Informatica.
ICI a murit,
traiasca ICI
Din cenusa Institutului de Cercetari in Informatica Bucuresti a renascut, prin voia Guvernului, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Informatica. Planurile de reorganizare ale defunctei institutii, prin desprinderea activitatilor rentabile si privatizarea lor, ramanand ca partea de cercetare sa fie subventionata de stat, s-au concretizat intr-o formula inedita si departe de intentiile initiale. ICI Bucuresti a iesit din aceasta schimbare functionand „dupa modelul regiilor autonome”, adica beneficiind de subventii de la stat, avand libertatea de a emite „reglementari de interes national” pe o piata pe care actioneaza ca o societate comerciala, dreptul de a contracta, fara licitatii, comenzile statului si pe acela de a calca in picioare dreptul de autor si proprietatea intelectuala.
Consiliul Concurentei s-a autotsesizat destul de rapid. „Nici nu se putea altfel”, afirma Viorel Munteanu, presedintele acestui organism. Si continua: „Elaborarea actului normativ in sine este o incalcare a legii de functionare a Consiliului Concurentei, ca sa nu mai punem la socoteala faptul ca instituie o sumedenie de reguli cu caracter monopolist”. Viorel Munteanu isi argumenteaza spusele prin enumerarea tuturor legilor in vigoare pe care HG nr. 936 le incalca. „Legea dupa care functioneaza Consiliul Concurentei prevede obligatia Legislativului de a ne consulta inainte de elaborarea oricarui act normativ ce se refera la concurenta si reglementarea pietei. Nu s-a intamplat asa ceva in acest caz. Motivul nu este un secret; nimeni nu si-ar fi pus semnatura pe un asemenea document”.
ANCI ramane
fara paine
Conform amintitei hotarari guvernamentale, ICI, regie autonoma de interes national, are ca obiect principal efectuarea de cercetari stiintifice si dezvoltari tehnologice, reglementari de interes national privind domeniul tehnologiei informatiei si comunicatiei de date. Institutul desfasoara activitati de informatizare a administratiei publice, a sectoarelor economiei nationale si a societatii in ansamblu, precum si activitati de comert interior si exterior, marketing, servicii cu valoare adaugata in domeniul tehnologiilor informatiei si a comunicatiilor de date. Singurele activitati care se incadreaza in HG nr. 266/1993, actul care stabileste ramurile in care functioneaza regiile autonome, sunt cercetarea si dezvoltarea. Toate celelalte sunt monopolizate ilegal, ele neprivind ramuri strategice sau de interes national. Dar atributia de a emite reglementari in domeniul tehnologiei informatiei este, in viziunea Consiliului Concurentei, una dintre cele mai importante atentate la libera concurenta ale HG nr. 936/1998. ICI va propune Parlamentului legi de care va beneficia ulterior ca agent economic. „Ca sa nu mai spunem ca deja exista un for care se ocupa cu reglementarea tehnologiei informatiei, Agentia Nationala pentru Comunicatii si Informatica”, spune presedintele Consiliului Concurentei.
Licitatiile
sunt pentru catei
Prin regulamentul de functionare aprobat de Guvern, ICI „preia direct” proiecte mari de interes national (cuvantul „licitatie” nu apare nicaieri), precum si proiecte internationale, ca antreprenor general. Totodata, „elaboreaza produse si sisteme informatice, cu prioritate pentru sectorul public” si „normative metodologice si de standardizare privind regimul juridic si economic din domeniul tehnologiei informatiei si comunicarii de date si al produselor si serviciilor asociate”. Cu alte cuvinte, spune Lucian Neagu, product manager la firma producatoare de soft CTN Agency, companiilor aflate acum pe piata li se limiteaza accesul la comenzile din sectorul public, la care acum se accede prin licitatii. ICI nu are competitori nici la preluarea comenzilor externe. „Este unic antreprenor pe o piata pe care Legea concurentei nu este luata in serios”. Iar dreptul ICI de a standardiza regimul economic si juridic din domeniu este inteles de producatorii de soft ca „ungerea” institutului in cauza cu puterea de a decide asupra produselor si firmelor private care vor trebui sa corespunda unor tipare impuse, practic, de o firma concurenta de stat.
Adio,
proprietate intelectuala
Specialistii in domeniul proprietatii intelectuale si al dreptului de autor spun ca discutabil este si dreptul ICI de „preluare de la alte firme a unor produse software de aplicatie, in scopul dezvoltarii acestora in comun”. Avocatul Crina Frisch prevede o avalansa de procese intentate de companiile private ale caror produse vor tenta ICI. „Ambiguitatea frazei, faptul ca nicaieri nu se mentioneaza ca este obligatoriu acordul autorului, conduc la acest pronostic. ICI, in calitate de organism de standardizare, are acces la produsele firmelor concurente. Iar legea ii da voie sa aleaga ce i se pare interesant si sa exploateze, deci sa valorifice, produsul respectiv ca cea mai autentica societate comerciala”.
Un dus rece le asteapta si pe companiile straine din domeniu. Poate chiar mai rece decat cel caruia ii fac fata firmele romanesti, obisnuite cu fentele statului. „Firmele vestice si cele americane sunt fanatice cand vine vorba de proprietate intelectuala. Clientii mei nu pot concepe asemenea situatii, depaseste limita intelegerii lor cum de este posibil jaful intelectual din Romania si cum de legile sunt atat de ambigue, incat piata autohtona este o jungla”.
Prietenii
stiu de ce
Teama firmelor private in fata puterilor nelimitate ale ICI este justificata si de o alta prevedere din regulamentul de functionare a acestei institutii. ICI poate forma „echipe specializate pentru anumite tipuri de produse”, echipe ce se transforma in „societati comerciale ce vor deveni parteneri de incredere ai institutului”.
In conditiile in care accesul altor firme decat ICI la comenzi nationale si internationale este ingradit prin HG, institutul isi creste SRL-uri agreate care, evident, nu vor putea contesta niciodata mana care le hraneste.
Initiatorii HG nr. 936/1998 invoca necesitatea punerii la punct a unui sistem informatic national si armonizarea cu standardele internationale. Consiliul Concurentei spune insa ca se merge mult prea departe si intentioneaza sa ceara Guvernului modificarea hotararii de Guvern mentionata. Intre timp, producatorii de soft protesteaza in felul lor, pe Internet, si incearca sa creeze un curent comun de opinie.