Statul de drept beneficiază de tot mai multă atenție în Europa, dar nu toți înțeleg ce înseamnă el. Conform definiției ONU, statul de drept e acel principiu care afirmă că: „Toate persoanele, instituțiile și entitățile, publice și private, inclusiv statul însuși, sunt răspunzătoare în fața legilor”.
Pe scurt, nici un individ ori politician nu este mai presus de lege, și însăși fundația societății democratice se bazează pe această regulă elementară, este scris pe euronews.com
„În Europa, după al doilea război mondial și sfârșitul dictaturilor din Portugalia, Spania și Grecia, și din nou după căderea Zidului Berlinului, ne-am format societățile democratice pe baza a trei principii: democrație, respectarea statului de drept și drepturile omului”, în cuvintele fostului comisar al statului de drept Frans Timmermans. El a repetat frecvent că acești trei piloni ai UE sunt esențiali pentru funcționarea uniunii.
De fapt, Articolul 2 al tratatului UE afirmă același lucru: „Uniunea e fondată pe valorile respectului pentru demnitatea umană, libertate, democrație, egalitate, statul de drept și respectarea drepturilor omului”.
Regresul statului de drept
Însă în ultimii ani cetățeni ai unor state UE au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva unui regres democratic, în opinia lor.
Bătălia dintre Budapesta și Bruxelles e una dintre cele despre care s-a scris cel mai mult în presă.
În 2017, Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, reitera că: „Europa e mai mult decât doar o piață unică. Mai mult decât banii, mai mult decât o monedă, mai mult decât euro. Dintotdeauna a fost despre valori.”
Acele valori par a fi acum sub atac, conform europarlamentarilor, care au votat o serie de moțiuni ce subliniază riscul violării principiilor statului de drept.
Dar Ungaria nu e singura țară UE care a fost luată la bani mărunți. Întrebări cu privire la independența justiției au apărut și referitor la Polonia, Bulgaria și România.
Atacuri contra libertății presei și a jurnaliștilor au avut loc în Ungaria, Croația, Slovacia și Malta.
Se pare că unele state UE au început să erodeze gradual unul dintre pilonii fondatori ai UE.
Limitarea derapajului democratic
Deși deficiențele democratice din UE i-au creat probleme predecesorului ei, noua președintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a promis că va va continua lupta.
„Violările statului de drept nu pot fi tolerate”, a declarat ea în recentul discurs privind starea Uniunii.
Ea s-a angajat să apere „integritatea instituțiilor noastre europene”. Indiferent că vorbim de primatul legislației europene, de libertatea presei, de independența justiției ori de vânzarea de pașapoarte „de aur”, „valorile europene nu sunt de vânzare”, a declarat ea în Parlamentul European.
Comisia a propus diverse modalități de limitare a regresului.
Procedura de Articol 7
Prevăzută de Articolul 7 al tratatelor, este adesea numită „opțiunea nucleară”. Este clauza de penalitate a UE, permițându-i să disciplineze state membre în care există „un risc clar de violare gravă” a principiilor fundamentale ale blocului, cum e și statul de drept.
Dar deși Articolul 7 a fost activat în cazurile Ungariei și Poloniei, până acum n-a rezultat mare lucru din această procedură. Ea a creat totodată animozitate între puterile de la Bruxelles și cele de la Budapesta și Varșovia.
Înghețarea fondurilor UE
Un nou instrument pentru disciplinarea statelor UE este condiționarea accesului la fonduri europene de respectarea statului de drept.
În prezent europarlamentarii se luptă cu liderii UE pentru a obține clauza. Chestiunea a învrăjbit de asemenea și statele membre. Olanda a afirmat că vrea să vadă un mecanism clar privind statul de drept în pachetul final de redresare de 1 trilion de euro, aflat în prezent în discuție. Ungaria a amenințat însă cu veto orice astfel de măsură.
Rămâne de văzut dacă înghețarea fondurilor va reduce regresul democratic, dar cel puțin UE nu-l va mai finanța.
Raportul privind statul de drept
Comisia Europeană și-a propus un plan de a monitoriza abuzurile contra statului de drept în întregul bloc prin raportul ei anual privind statul de drept. Ea afirmă că el va „acționa precum un instrument preventiv, aprofundând dialogul și conștientizarea comună a problemelor legate de statul de drept”.
Înaintea publicării primului astfel de raport în septembrie 2020 a izbucnit o ceartă între premierul ungar Viktor Orban și vicepreședinta Comisiei Vera Jourova.
Orban i-a cerut demisia lui Jourova din cauza unor „comentarii peiorative” privind democrația din țara sa. Ea fusese citată de revista germană Der Spiegel ca declarând că „dl Orban afirmă adesea că el construiește o democrație iliberală. Eu aș spune că el construiește o democrație bolnavă”.
La Bruxelles, pentru instituțiile de acolo, nici nu se pune problema ca democrația și statul de drept să nu fie apărate. Fără ele, spun instituțiile, Uniunea e pierdută. Însă unii politicieni sunt reticenți să intervină în forță în favoarea statului de drept, de teamă să nu slăbească și mai mult Uniunea prin noi plecări. Dar pentru europarlamentarul Michal Šimečkae acest lucru nici nu ar trebui luat în calcul: „Decât să ne temem de plecare altui stat membru din UE, ar trebui să avem grijă la infiltrarea unei dezintegrări descentralizate și la eroziunea graduală a încrederii la toate nivelurile cooperării europene.”