Statul de drept: Eurodeputaţii vor să testeze pe Praga mecanismul de protecţie a bugetului
Republica Cehă ar putea servi drept primă ţintă pentru mecanismul de protecţie a intereselor financiare ale Uniunii Europene. Deşi atacat de Polonia şi Ungaria (două ţări aflate deja în colimatorul UE), acest mecanism care condiţionează plata fondurilor europene de respectarea statului de drept a devenit realitate după adoptarea bugetului european 2021-2027, în luna decembrie a anului trecut.
Decident şi beneficiar
Cazul lui Andrej Babis, prim-ministru şi om de afaceri, îi interesează în mod deosebit pe eurodeputaţii reuniţi în şedinţă plenară din 7 până în 10 iunie. Cazul este adus în faţa noului parchet european. Liderul ceh este bănuit de conflict de interese, în situaţia în care un audit al Comisiei a stabilit în aprilie că el deţine în continuare frâiele holdingului Agrofert (agroalimentar, chimie, media). Întreprinderea a continuat totuşi să primească fonduri europene după februarie 2017, dată la care el a devenit ministru de finanţe. Andrej Babis, a cincea avere a ţării, spunea atunci că a transferat Agrofert către două fonduri fiduciare, în virtutea unei legi anticorupţie croită pe măsură pentru el şi botezată „Legea Babis”.
Într-o rezoluţie votată miercuri, 9 iunie, eurodeputaţii au cerut Comisiei să evalueze „influenţa prim-ministrului Andrej Babis asupra presei şi asupra sistemului juridic din Cehia, pentru a constata încălcările statului de drept şi, în cazul în care concluziile confirmă această stare de fapt, să activeze în timp util mecanismul de condiţionare pentru protejarea bugetului Uniunii”. Textul subliniază că prim-ministrul ceh se amestecă în restructurarea politicii agricole comune (PAC), rămânând în fruntea unui imperiu din sectorul primar, se arată în La Croix.
Fără drept la eroare
Fără a aştepta, dreapta europeană (PPE) cere restituirea imediată a peste 6 milioane de euro „plătiţi ilegal către Agrofert de contribuabilii cehi”. Grupul conservator consideră cazul Babis suficient de bine documentat pentru a lansa o primă procedură fără risc de eşec. „Primele cazuri trebuie să fie deosebit de bine legate, nu ne putem permite să fim respinşi în justiţie”, a subliniat miercuri, 9 iunie, finlandezul Petri Sarvamaa.
Social-democraţii (S&D) sunt de acord: în ce priveşte Repblica Cehă, „avem un raport finalizat”, a estimat eurodeputata germană Birgit Sippel. Eurodeputata, care subliniază şi derivele poloneze şi ungare, acuză Comisia că ar „continua să evite să aplice regulamentul” şi ameninţă cu sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi constatarea încălcărilor. „E timpul, Comisia să-şi facă temele”, a continuat compatriotul ei german Moritz Körner, deşi din aceeaşi familie politică europeană cu Andrej Babis (Renew, liberali).
Un caz mai simplu de gestionat
A încerca să facă să avanseze cazul ceh este răul mai mic, în situaţia în care Polonia şi Ungaria au câştigat timp, în decembrie 2020. Întăriţi pe poziţii de dreptul de veto la buget, ei au negociat să poată ataca în justiţie mecanismul de condiţionare, înainte de a fi deranjaţi. Acest lucru ar mai putea dura un an. Varşovia şi Budapesta, spre deosebire de Praga, au refuzat să participe la parchetul european antifraudă. „Orban şi prietenii lui continuă să ne fure banii”, s-a revoltat germanul Daniel Freund, de la Verzi.
Îi revine executivului european sarcina să adune „motive rezonabile” pentru lansarea procedurii, după care o notificare trebuie trimisă statelor membre respective. Comisarul pentru buget, Johannes Hahn, aminteşte că noul mecanism de condiţionare are menirea de „a proteja interesele financiare ale Uniunii Europene”, dar nu este adaptat să se ocupe de încălcările principiilor democratice, pentru care există procedura numită Articolul 7. Cazul Andrej Babis s-ar potrivi mai bine cu aceste criterii procedurale.
Cu ocazia acestei plenare hibrid organizate la Strasbourg, în videoconferinţă cu eurodeputaţii rămaşi la Bruxelles, problema statului de drept a fost abordată a 24-a oară. Deocamdată, nicio ţară nu a fost vreodată deranjată, au subliniat Verzii.
Sursă foto: INQUAM Photos, Alberto Groşescu
