Statul duce muncitori în Israel, iar constructorii români nu mai găsesc angajaţi

Asociaţia Română a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO) acuză statul român de concurenţă neleală pentru că recrutează muncitori pentru Israel, în contextul în care sectorul local de construcţii se confruntă cu un deficit de forţă de muncă, estimat la 200.000 de angajaţi.

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) oferă dulgherilor, fierar-betoniştilor, zidarilor şi faianţarilor români 3.000 de locuri de muncă în Israel pentru o perioadă de cel puţin un an şi un salariu minim brut de 1.540 de dolari lunar, în baza unui protocol încheiat în 2014 între Ministerul Muncii şi Ministerul Afacerilor Interne din Israel. Protocolul este pus în aplicare de ANOFM din România şi Autoritatea pentru Populaţie, Emigrare şi Frontieră din Israel.

„Nu înţelegem cum este posibil ca ANOFM să facă brokeraj pentru Israel, ducând acolo muncitori din România. Este o concurenţă neleală faţă de sectorul de construcţii. Dacă exportăm forţa de muncă, firmele de aici o vor găsi şi mai greu în anii următori“, a declarat Laurenţiu Plosceanu, preşedintele ARACO, în cadrul unui seminar pe tema crizei forţei de muncă organizat de Intact.

CITITI SI Ministrul Muncii ceartă multinaţionalele că nu accesează fonduri europene pentru a angaja moldoveni şi olteni

Reprezentantul patronatului avertizează că volumul valoric al activităţii din sectorul construcţiilor va atinge un nou minim istoric în 2017, prognozat la 8,96 mld. euro. Scăderea de circa 7% a sectorului, estimată de patronat pentru acest an, menţine starea de recesiune tehnică, confirmată de Eurostat la finalul anului trecut.  

„Ponderea sectorului în Produsul Intern Brut a scăzut periculos sub 5%, când potenţialul său este de 9-10%. Sectorul a fost influenţat în ultimii ani de politica preţului minimal, care a fost principalul criteriu în achiziţiile publice. Când vii cu preţuri minime nu poţi avea o dinamică salarială care să îşi permită fidelizarea forţei de muncă“, spune Plosceanu.

Câştiguri mai mari

Salariul mediu lunar al muncitorilor din construcţii a crescut în acest an cu peste 12%, la 2.430 de lei, iar constructorii sunt dispuşi să continue măririle pentru a aduce în ţară românii care muncesc pe şantierele din Occident şi se gândesc să atragă muncitori şi din Asia, doar pentru a-şi acoperi deficitul. În disperare de cauză, antreprenorii cer controale mai drastice pe şantiere pentru a opri munca „la negru“, care le fură oamenii.

Numărul mediu de salariaţi din sectorul construcţiilor, estimat pentru acest an, se ridică la 384.600 de persoane. Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii estimează că necesarul de muncitori va creşte la 600.000 de persoane dacă lucrările publice anunţate de Guvernul României vor fi demarate chiar şi parţial în anii următori.

CITITI SI Vasilescu: Avem şomeri la a treia generaţie. Absenţele copiilor pot duce la tăierea a 50% din ajutoarele familie

 

„Eşecul relansării investiţionale în 2017 şi amputarea investiţiilor la rectificarea bugetară vor amplifica efectele profund negative în planul menţinerii competitivităţii operatorilor din sector. În prima jumătate a anului atragerea de fonduri europene a fost nulă, abia în ultima perioadă au început licitaţiile“, adaugă preşedintele ARACO. El consider că Guvernul ar trebui să anunţe şi câte locuri de muncă dispar prin deciziile politice pe care le ia, precum tăierea banilor de investiţii.

Reacţia concurenţei

Constructorii observă apariţia unui fenomen de „etatizare“ a unor activităţi de construcţii în zona primăriilor, oferind exemplul firmelor înfiinţate de Primăria Municipiului Bucureşti, despre care spun că acordă lucrări fără licitaţii. Asociaţia patronală a sesizat Consiliul Concurenţei în acest caz şi aşteaptă reacţia instituţiei în următoarele săptămâni.

O altă problemă ridicată de constructori este existenţa a două modele de contracte, unul elaborat de Ministerul Dezvoltării şi altul al Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice. „Sunt în dezbatere publică acum două modele de contract naţional foarte diferite şi segmentate de un prag valoric de 5 milioane euro. Propunem ponderarea raţională a criteriului preţului cel mai scăzut în procedurile de achiziţii publice“, a declarat Plosceanu.

El mai avertizează că reinflamarea unei crize financiare globale este un scenariu potenţial care poate afecta şi mai mult situaţia firmelor de construcţii din România.