Guvernul încheie acorduri pentru exportul de forţă de muncă şi tot el se vaită de deficitul de månă de lucru şi, în special, de personal calificat. Salariile oferite de străini încurajează migraţia romånilor cu nivel ridicat de educaţie.
Deficitul de forţă de muncă înregistrat de Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă (ANOFM) este de 83.000 de persoane. Numărul real este, cu siguranţă, mult mai mare decåt numărul locurilor vacante centralizate pe baza notificărilor făcute de societăţile comerciale. Foarte multe companii nu declară posturile vacante la ANOFM, dovadă activitatea febrilă a firmelor private de recrutare a specialiştilor şi a personalului de conducere. Multe dintre posturile şi domeniile pe care îşi concentrează atenţia agenţii privaţi de plasare nici nu apar în evidenţele agenţiei.
Estimările necesarului generat de dezvoltarea sectorului bancar, domeniu care nu figurează în raportările ANOFM privind locurile vacante, depăşeşte 10.000 de specialişti în acest an. Alte 15.000 de cereri sunt anunţate de companiile IT, pentru specialişti în domeniul tehnologiilor avansate. Consultanţa este un alt domeniu în creştere, atåt pentru posturi de începător, cåt şi pentru cele de specialitate. Ofertele companiilor de profil au crescut cu 20% faţă de anul trecut. Studiul Federaţiei Solidaritatea Sanitară consemnează că 70% din directorii Autorităţilor de Sănătate Publică din Romånia se confruntă cu lipsa personalului de specialitate. Este un alt domeniu de activitate care nu se regăseşte în statisticile privind deficitul înregistrat de ANOFM. Exemplele pot continua, ceea ce schimbă fundamental datele oficiale.
Raportările ANOFM sunt însă singurele care se bazează pe surse certe. Dintre ramurile economice afectate într-o mai mare măsură de criza de forţă de muncă, specialiştii agenţiei consideră că se detaşează construcţiile, confecţiile textile şi de încălţăminte, transporturile, confecţiile metalice, industria alimentară, comerţul şi industria ospitalităţii. Aceste sectoare, aflăm de la preşedintele ANOFM, Ionel Muscalu, însumează 85% din deficitul de forţă de muncă din economie. Construcţiile acoperă aria cea mai mare de locuri de muncă greu ocupabile, din cauza penuriei de oferte. Pånă în acest moment, 37 de judeţe au sesizat agenţia asupra problemelor pe care le au cu angajarea muncitorilor în construcţii. În Bucureşti se înregistrează cea mai mare criză – aproape 9.000 de locuri de muncă greu de ocupat. Dificultăţi mari întåmpină şi firmele de construcţii din Timiş, Cluj, Constanţa şi Sibiu. Muncitorii necalificaţi sunt cel mai greu de recrutat.
Pe de o parte, ANOFM înregistrează un deficit de peste 20.000 de persoane în acest an în Bucureşti şi, pe de altă parte, aceiaşi agenţie facilitează plecarea romånilor la lucru în străinătate. Şi angajatorii din Timiş se înregistrează la ANOFM cu deficit mare: aproape 17.000 de locuri vacante în acest an. Constanţa, Sibiu, Cluj sunt alte judeţe afectate de lipsa forţei de muncă. Din analiza comparată a datelor puse la dispoziţie de ANOFM se poate concluziona că deficitul este un fenomen care are o incidenţă mai mare în zonele în care rata şomajului este foarte scăzută. La fel de adevărat este însă faptul că din aceste zone migrează tot mai mulţi romåni.
ANOFM, dispecer-şef al mişcărilor de pe piaţa muncii
În primul trimestru al acestui an, ANOFM a intermediat plecarea la muncă a aproximativ 10.000 de lucrători în Germania, Spania, Elveţia şi Franţa. Din datele statistice rezultă că majoritatea lucrătorilor plecaţi sunt tineri, cu vårste cuprinse între 26 şi 45 de ani, mai mult de jumătate fiind femei.
Alte 2.400 de contracte de lucru în străinătate încheiate de agenţiile private de recrutare s-au înregistrat în primul trimestru al acestui an la Inspecţia Muncii. Rutele sunt însă diferite. Pe această filieră se pleacă la muncă în mod special în Cipru, Marea Britanie, Italia, Germania, Norvegia, Cehia şi SUA. Piaţa privată a recrutărilor pentru munca în străinătate a crescut de la an la an: de la 362 de contracte înregistrate în 2002, la 16.451, în 2007.
Cele mai multe contracte continuă să se deruleze prin ANOFM, chiar dacă maximul înregistrat în 2006 (53.029) nu a mai fost atins ulterior. Anul trecut s-a înregistrat chiar, pentru prima dată, o scădere a numărului de contracte încheiate. Plecări se fac şi prin reţeaua EURES, parte integrantă a website-ului oficial al ANOFM, cu ajutorul consilierilor din cadrul agenţiilor judeţene. Anul trecut, au apelat la acest serviciu peste 9.000 de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă. În luna februarie a acestui an, EURES Romånia a organizat două burse ale locurilor de muncă pentru sectorul agricol sezonier din Marea Britanie şi Danemarca. Din 718 participanţi, au fost acceptaţi 379.
Bucureştiul este un magnet pentru muncitorii străini
Eforturile Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse (MMFEŞ) de a readuce numărul de romåni plecaţi la lucru în străinătate prin bursele organizate peste hotare au eşuat. Nimeni nu îşi doreşte să se întoarcă în ţară pe salarii mici. „În momentul plecării din Romånia, mai mult de 60% din emigranţi aveau un loc de muncă nesigur şi prost plătit, în medie cu 140 euro lunar“, justifică Eugen Blaga, director în MMFEŞ. Acum, media cåştigurilor romånilor plecaţi la lucru în străinătate depăşeşte 800 de euro.
Salariile oferite în Romånia sunt însă atractive pentru lucrătorii din spaţiul extracomunitar. În anul 2007, Oficiul Romån pentru Imigrări (ORI) a eliberat aproximativ 5.000 de autorizaţii de muncă pentru muncitori din spaţiul extracomunitar. Cele mai multe autorizaţii de muncă au fost acordate lucrătorilor proveniţi din Turcia, China şi Republica Moldova. Anul acesta, în numai şase luni, ORI a eliberat 5.446 de autorizaţii de muncă pentru cetăţeni străini. Cele mai multe au fost emise pentru posturile vacante din construcţii, confecţii, servicii (bucătari, lucrători hotelieri), babysitter. Vårsta celor mai mulţi angajaţi străini nu depăşeşte 30 de ani. Capitala este polul de atracţie, dar cifrele indică o migrare mai accentuată a străinilor şi către alte zone care se confruntă cu deficit local de forţă de muncă: Constanţa, Iaşi, Cluj, Bacău, Braşov etc.
Plecari prin agenti privati
16.451 de contracte de muncă în străinătate au fost încheiate prin agenţii de recrutare în anul 2007
Principalele destinaţii
SUA 7.121 contracte
Cipru 2.645 contracte
Italia 2.243 contracte
Germania 943 contracte
Grecia 682 contracte
Spania 494 contracte
Norvegia 464 contracte
Austria 417 contracte
Portugalia 351 contracte
Ungaria 246 contracte
Sursa: ANOFM
Satu-Mare
1.680 locuri de muncă neocupate
• Fabricare articole îmbrăcăminte: 710 locuri
• Fabricare produse textile: 215 locuri
Timis
16.800 locuri de muncă neocupate
• Construcţii: 4.900 locuri
• Industrie mijloace de transport: 1.700 locuri
• Fabricare produse textile: 3.400 locuri
• Comerţul cu ridicata: 900 locuri
• Industria construcţiilor metalice: 1.400 locuri
• Tăbăcirea şi finisarea pieilor: 1.700 locuri
• Hoteluri şi restaurante: 1.100 locuri
113 autorizaţii de muncă pentru străini
Cluj
4.825 locuri de muncă neocupate
• Construcţii: 2.600 locuri
• Fabricare produse textile: 200 locuri
• Comerţ cu amănuntul: 400 locuri
• Industria construcţiilor metalice: 250 locuri
159 autorizaţii de muncă pentru străini
Sibiu
5.418 locuri de muncă neocupate
• Construcţii: 1.391 locuri
• Comerţ cu amănuntul: 452 locuri
• Industria alimentară: 120 locuri
• Industria construcţiilor metalice: 140 locuri
• Tăbăcirea şi finisarea pieilor: 735 locuri
123 autorizaţii de muncă pentru străini
Olt
1.360 locuri de muncă neocupate
• Construcţii: 710 locuri
• Fabricare articole îmbrăcăminte: 650 locuri
Bucuresti
20.125 locuri de muncă neocupate
• Construcţii: 8.400 locuri
• Fabricare articole îmbrăcăminte: 3.400 locuri
• Comerţ cu ridicata: 3.625 locuri
• Comerţ cu amănuntul: 985 locuri
• Industria alimentară: 2.850
• Tăbăcirea şi finisarea pieilor: 450 locuri
• Hoteluri şi restaurante: 335 locuri
3.464 autorizaţii de muncă pentru străini
Dambovita
2.200 locuri de muncă neocupate
• Construcţii: 565 locuri
• Fabricare articole îmbrăcăminte: 505 locuri
• Industria construcţiilor metalice: 740 locuri
Prahova
998 locuri de muncă neocupate
• Construcţii: 530 locuri
• Fabricare produse textile: 335 locuri
105 autorizaţii de muncă pentru străini
Constanta
6.700 locuri de muncă neocupate
• Construcţii: 2.450 locuri
• Industrie mijloace de transport: 2.700 locuri
• Hoteluri şi restaurante: 300 locuri
594 autorizaţii de muncă pentru străini
Tulcea
1.020 locuri de muncă neocupate
• Industrie mijloace de transport: 550 locuri
Braila
1.909 locuri de muncă neocupate
• Industrie mijloace de transport: 820 locuri
• Industria alimentară: 180 locuri
• Industria construcţiilor metalice: 100 locuri
Suceava
3.140 locuri de muncă neocupate
• Construcţii: 840 locuri
• Comerţ cu amănuntul: 800 locuri
• Hoteluri şi restaurante: 300 locuri
10 autorizaţii de muncă pentru străini
Salariul mic, cauza crizei de forta de munca
Ionel Muscalu, preşedinte, ANOFM
Piaţa muncii din Romånia înregistrează un anumit deficit de forţă de muncă, dar există şi un surplus de forţă de muncă în meserii precum muncitori necalificaţi în industria prelucrătoare, constructori şi montatori de structuri metalice, vånzători în magazine şi pieţe, lucrători la maşini de polizat, rectificat şi ascuţit, muncitori necalificaţi în agricultură, muncitori necalificaţi la întreţinerea de drumuri, şosele, poduri, în construcţia de locuinţe, mecanici, montatori şi reparatori de diverse maşini (agricole, industriale), magazioneri.
Dispunerea geografică diferită a cererii şi ofertei de forţă de muncă determină, alături de alţi factori (nivelul salariului, bonusuri, condiţii de lucru etc.) existenţa unui dezechilibru al balanţei forţei de muncă, manifestat în existenţa unui deficit.
Este greu de previzionat că în judeţele în care deficitul gravitează în jurul valorii absolute a şomajului, sau este chiar mai ridicat, să se poată asigura forţa de muncă necesară doar din rezerva naţională. În aceste cazuri trebuie avut în vedere importul de forţă de muncă în regim controlat, pentru a se evita problemele sociale cu care se confrunta şi alte state membre UE. Deşi reţeaua EURES are ca atribuţii atragerea de forţă de muncă din Spaţiul Economic European, este puţin probabil ca în condiţiile în care salariile din Romånia sunt mult sub nivelul celor practicate în UE să avem infuzie de forţă de munca din Europa Comunitară. Un exemplu: în Danemarca, unui lucrător agricol i se oferea în luna februarie a.c. un salariu mediu brut pe oră de circa 14 euro în timp ce, în Romånia, conform Institutul Naţional de Statistică, cåştigul salarial mediu brut în agricultură, în luna februarie, a fost de 1.100 de lei.
Migratia, un lux nepermis pe termen lung
Eugen Blaga, director, MMFEŞ
Este foarte important de ştiut că romånii care îşi manifestă intenţia de a pleca în străinătate sunt persoane tinere, mai educate şi cu venituri peste medie. Femeile reprezintă acum un segment semnificativ al acestui grup. Statele preferate de romåni sunt cele europene, fiind mai apropiate de locul de rezidenţă, dar şi de mentalităţile culturale. Dacă pånă acum în topul preferinţelor se situau Italia şi Spania, în ultima vreme se remarcă un interes sporit pentru Marea Britanie. Trebuie remarcat faptul că persoanele care optează pentru Marea Britanie sunt mai educate şi au venituri mai mari decåt cele care migrează în Italia sau Spania. Din această perspectivă, trebuie analizate cu mult mai multă atenţie efectele fenomenului migraţionist asupra dezvoltării economice a Romåniei, dar mai ales asupra costurilor sociale viitoare. Am observat că romånii care au lucrat în străinătate au niveluri de aspiraţie mai ridicate în legătură cu viaţa comunitară şi tind să fie mai puţin ataşaţi de locurile din care au plecat.
Ponderea celor care vor să plece să lucreze în străinătate în viitorul an este de aproximativ 11% din totalul persoanelor apte de muncă (peste 18 ani). Cele mai puternice intenţii de emigrare temporară de lucru se înregistrează la bărbaţii tineri din zonele rurale ale Moldovei şi Banatului.
Gestionarea migraţiei la nivel naţional, fără un sistem informatic adecvat, este extrem de dificilă. Pentru a avea o imagine mai apropiată de realitate sunt necesare schimbări atåt la nivelul sistemului de colectare a datelor primare, din întreaga reţea a operatorilor din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative şi MMFEŞ, cåt şi în sistemul centralizării datelor, al analizelor comparate la nivel internaţional.
37.639 de romåni au plecat sa lucreze in strainatate prin intermediul ANOFM in anul 2007
Germania
27.817 lucrători
Domenii
Agricultura
Gastronomie
Expozanti
Sanitar
Menaj
Salariu mediu lunar 800 – 1.200 euro
Spania
9.733 lucrători
Domenii
Agricultura
Transporturi
Industrie alimentara
Gastronomie
Comert
Constructii
Industrie
Salariu mediu lunar 650 – 2.300 euro
Elvetia
34 lucrători
Domenii
Sanitar
Arhitectura
Resurse umane
Agricultura
Gastronomie
Salariu mediu lunar 2.000 – 3.200 euro
Franta
55 lucrători
Domenii
Agricultura
Servicii
Constructii
Gastronomie
Salariu mediu lunar 1.150 – 2.500 euro
Vitrina cartii
Migratia fortei de munca este o lucrare surprinzătoare, nu atåt prin tema abordată, cåt prin autoritatea care o patronează: Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse (MMFEŞ). Cartea apărută la Editura Universităţii Bucureşti are un colectiv de coordonatori aflaţi la conducerea MMFEŞ: Akos Derzsi, secretar de stat, Eugen Blaga, director Direcţia Programe şi Strategii Forţă de Muncă, şi Liana Ramona Moştenescu, consilier în aceeaşi Direcţie. Migraţia romånilor este fenomenul pe care însă îl analizează atent un număr semnificativ de reprezentanţi oficiali şi specialişti de pe piaţa muncii, în frunte cu actualul ministru, Paul Păcuraru.
Achiziţionare: Tel./fax: 021.410.23.84
Despre concurenta, lucrare editată de Meteor Business, reuneşte cele mai importante articole ale lui Michael Porter, considerat autoritatea mondială în domeniul strategiei şi concurenţei. Majoritatea articolelor au apărut pentru prima dată în Harvard Business Review. Trei dintre ele au fost răsplătite cu premiul „McKinsey“, dar mult mai important este faptul că articolele dezvoltă teme de maxim interes pentru evoluţia şi profitabilitatea afacerilor la nivel internaţional. Prin ideile abordate, autorul declanşează o adevărată revoluţie în înţelegerea avantajului pe care competitivitatea îl oferă naţiunilor.
Achiziţionare: Tel./fax: 021.222.33.12
Regula nr.1. cum sa investiti la bursa, de Phil Town, Editura Meteor Business, este o carte care-şi dovedeşte, mai mult ca oricånd, utilitatea pentru cei interesaţi de ceea ce se petrece cu bursa de valori din Romånia. Afirmaţia autorului, că „această carte este un ghid menit să vă ajute să obţineţi cåştiguri de cel puţin 15% pe piaţa bursieră, aproape fără nici un risc“, este mai mult decåt provocatoare pentru cei care şi-au simţit veniturile puse în pericol de fluctuaţiile înregistrate la multe dintre bursele renumite din lume.
Achiziţionare: Tel./fax: 021.222.33.12
