ezita sa incalce reglementari aflate de mai mult timp in vigoare pentru a-si finanta promisiunile mai vechi. Cele mai recente masuri ar putea costa bugetul pana la un milliard de euro, urmand sa transforme statul intr-un mega-actor al mai multor piete.O menire a Guvernului, nou descoperita de premierul Adrian Nastase, este incurajarea platilor prin intermediul cardurilor. Nu prin obligarea furnizorilor de utilitati si a institutiilor de stat sa accepte la plata astfel de instrumente, ci prin suportarea de la bugetul de stat a unei reduceri de 5% din pretul produselor achizitionate astfel de la comercianti. Mai putin obisnuit pentru un Guvern, cu atat mai mult pentru unul care trebuie sa gestioneze un buget deficitar, un astfel de demers este facut de obicei de catre banci, direct interesate de cresterea platilor la aparatele POS, pentru care incaseaza comisioane. O reducere de exact 5% este acordata deja de Raiffeisen Bank pentru cumparaturile platite de romani la comercianti, cu cardurile emise de aceasta. In perioada urmatoare, Guvernul ar trebui sa decida pentru ce produse va acorda reducerea promisa si sa gaseasca modalitati de justificare a discriminarilor intre comercianti.Tot din partea premierului Nastase a venit si o promisiune care ar putea bucura o parte a elevilor si studentilor, dar i-ar face de-a dreptul fericiti pe vanzatorii de calculatoare. Astfel, orice persoana scolarizata cu varsta mai mica de 25 de ani ar urma sa primeasca o reducere de 200-250 de euro, suportata de la buget, la achizitia unui calculator. Pana acum, Ministerul Finantelor nu a realizat un calcul exact, dar cum in prezent exista 3,88 milioane de romani scolarizati mai tineri de 25 de ani, suma s-ar putea ridica teoretic, la un maxim de 970 de milioane de euro. Mai dificil decat a gasi resurse pentru a acoperi o astfel de promisiune nu poate fi decat incercarea de a verifica daca cei care vor achizitiona oficial calculatoare cu pret redus vor si beneficia de ele.Incomparabil mai puternica si mai brutala decat implicarea in stimularea vanzarilor pe card si a afacerilor comerciantilor de calculatoare este interventia statului pe piata bancara si pe cea a constructiilor. Prin intermediul Agentiei Nationale pentru Locuinte (ANL) si a Companiei Nationale de Investitii (CNI), autoritatile au promis romanilor constructia mai multor cartiere de locuinte si a aproape 500 de sali de sport in toata tara. Alaturi de proiectele firmelor private de constructii, in diferite orase au fost deschise sute de santiere „ale statului”, chiar daca lucrarile au fost atribuite mai departe tot unor companii particulare. Cu putin timp inainte de alegeri, bugetul de stat nu mai poate asigura finantarea acestor constructii in termenele angajate. Pentru a rezolva problema, Guvernul a redescoperit un mai vechi instrument: Casa de Economii si Consemnatiuni (CEC). Printr-o ordonanta de urgenta, aprobata saptamana trecuta in secret si la limita prevederilor constitutionale, CEC-ului i s-a permis sa imprumute ANL cu 5.000 de miliarde de lei si CNI cu 1.500 de miliarde de lei. Adica de noua ori mai mult decat i-ar permite regulile de prudentialitate ale Bancii Centrale, care interzic o expunere mai mare de 20% din fondurile proprii pe un singur debitor. „Spiritul legii trebuie inteles corect. Limitarea expunerii inseamna limitarea riscului. Or, in cazul debitorului stat riscul este zero”, considera presedintele CEC, Constantin Teculescu. Atat ANL, cat si CNI sunt institutii cu capital de stat in subordinea Ministerului Transporturilor. CNI a fost infiintata in 2002, cu un capital initial de patru miliarde de lei, pentru obiectivul constructie de sali de sport. La acesta au fost puse sa contribuie atunci companii si societati nationale, ca Administratia Porturilor Maritime, C.F.R.-Marfa, Aeroportul Otopeni, Administratia Canalelor Navigabile si cea a Porturilor Dunarii Maritime.
BNR a avizat incalcarea propriilor reguli
O exceptie similara de la regulile de prudentialitate nu a fost acceptata in trecut la creditul acordat de BRD, cu garantia statului, pentru finalizarea unitatii 2 de la Cernavoda. „Acordarea unei derogari pentru CEC afecteaza libera concurenta pe piata bancara, in conditiile in care institutia beneficia oricum de un tratament preferential, toate sumele depuse de populatie fiind integral garantate de catre stat”, spune presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), Radu Gratian Ghetea. La randul sau, presedintele CEC afirma ca ordonanta era necesara pentru a largi posibilitatile de plasamente ale Casei de Economii (limitate acum la credite pentru populatie si IMM), institutia avand peste 40.000 de miliarde de lei ce trebuie investite. De accord cu acordarea imprumutului s-a pronuntat luni si presedintele Ion Iliescu.Nici din partea BNR nu a venit vreo obiectie fata de incalcarea regulilor de prudentialitate bancara. „Nu comentez”, a fost singurul raspuns al consilierul guvernatorului Mugur Isarescu, Adrian Vasilescu. Secretarul de stat in Ministerul Finantelor, Maria Manolescu, ne-a declarat insa ca „alaturi de avizul MFP pe actul normativ a existat si cel al BNR si al Ministerului Transporturilor”. „Suntem actionari la CEC si vom avea grija sa nu se intample nimic rau cu aceste credite. Restituirea ratelor va fi prevazuta cu prioritate in bugetul ANL si CNI”, adauga Manolescu. Cu acelasi minister actionar, CEC a reusit, in urma cu cativa ani, sa se implice in scandalul FNI, in vreme ce „exceptiile” de la regulile prudentiale, permise pentru finantarea agriculturii prin Legea nr. 20/1996, s-au dovedit in trecut la fel de dezastruoase si in cazul Bancii Agricole.
125 milioane euro (5.000 miliarde lei) vor fi imprumutate de la CEC de catre ANL pentru a acoperi costurile programului constructiei de case.37,5 milioane euro (1.500 miliarde lei) vor fi imprumutate tot de la CEC de catre Compania Nationala de Investitii (CNI) pentru a continua finantarea constructiei celor peste 450 de sali de sport incepute.8-10 milioane euro vor fi necesare pentru a putea suporta de la buget reducerea de 5% promisa de premier la cumparaturile realizate prin intermediul cardurilor bancare. (Estimare Capital, pornind de la volumul anual al tranzactiilor pe card la comercianti in 2002 si luand in considerare o rata de crestere de circa 5% pe an. Nu se cunosc inca produsele pentru achizitionarea carora va fi acordata facilitatea.)776-970 milioane euro ar trebui sa fie cheltuite de la bugetul de stat pentru reducerea de 200-250 de euro acordata elevilor si studentilor sub 25 de ani la achizitionarea unui calculator (3.880.419 potentiali beneficiari).
