In urma cu patru ani, cand a inceput sa se vorbeasca prima data de programul ANL, romanii au crezut ca statul pune bazele creditului ipotecar si ca va rezolva astfel problema locuintelor pentru multi dintre ei. Legea nr. 152/1998 privind infiintarea ANL cuprindea o serie de facilitati pentru viitorii beneficiari: o rata a dobanzii inferioara celei practicate pe piata financiar-bancara, accesul in conditii preferentiale la terenuri, scutiri de la plata taxelor si a impozitelor pe durata rambursarii creditului. Iar atunci cand a inceput sa se vorbeasca despre construirea de locuinte noi, ministrul lucrarilor publice si amenajarii teritoriului de atunci, Nicolae Noica, a promis un pret ferm si un termen respectat de executie, de noua luni de la semnarea contractului.
Un milion de oameni care, potrivit statisticilor, isi doreau o casa in 1998 au tresarit de bucurie, sperand ca o vor putea cumpara in rate suportabile, pe termen indelungat, prin credit ipotecar, fara a garanta cu alte bunuri.
Agentia a pornit insa cu stangul si s-a poticnit in mers de atunci si pana acum. Cu toate ca legea a fost votata in iunie 1998, anul 1999 a venit fara a aduce nimic concret. Nu se stia inca in ce mod se va face finantarea, unde si cum se va construi. In luna februarie 1999 s-a incercat atragerea unui credit extern de 300 milioane de dolari, garantat de stat. In timpul pregatirii licitatiei internationale, in primavara, conducerea agentiei a inceput sa negocieze cu bancile romanesti pentru finantare. Nici CEC, nici BRD nu s-au lasat induplecate.
Ultima speranta a ramas atunci in banii care ar fi urmat sa vina din afara. Alta greseala. Numai ca in iulie, participantii la licitatie, antreprenori si banci straine, nu au acceptat conditiile partii romane. Iar Guvernul a fost nevoit sa scoata din piatra seaca, intr-o luna, 85 miliarde de lei de la buget, pentru a demara acest program, anuntat cu mult tam-tam.

ANL a pacalit 160.000 de oameni

Cu bani putini, fara terenuri disponibile, fara a avea o oferta de pret a locuintei si fara sa fi semnat inca un protocol cu o banca, pentru a sti viitoarele dobanzi si valori ale ratelor, ANL incepe sa bata toba si sa caute clienti, ademenindu-i prin formulare distribuite prin posta. Visand, fara a cunoaste ce si cum, case frumoase, dobanzi avantajoase si alte facilitati, peste 160.000 de familii cumpara intr-o luna formulare, pe care dau fiecare cate 48.000 lei, iar in total peste 7,6 miliarde de lei. Dar se dezumfla repede cand ANL incepe sa vorbeasca de conditiile de acordare a creditelor in euro, cu dobanda de 6-7%, s-a zis atunci, dar care pana la urma a fost de 7 si 9%. Asa se face ca doar 28.271 de cereri de credite mai ajung la ANL, iar atunci cand sunt trimisi la BCR, la inceputul anului 2000, doar 14.188 de solicitanti se prezinta in fata ghiseelor. Acestia mai scot din buzunar intre 50.000 si 100.000 lei pentru a li se verifica dosarul. Si incep apoi sa astepte.
In 2000, banii de la bugetul de stat se inmultesc – celor 85 miliarde de lei li se mai adauga alte 115 miliarde de lei, iar constructia primului bloc de locuinte incepe abia in luna martie.
La doi ani de atunci, majoritatea romanilor sunt dezamagiti si privesc astazi cu neincredere aceasta institutie de stat, care a dat in folosinta cu mare greutate doar 317 apartamente, la care mai adauga in statistici, ca terminate, si pe cele 240 de apartamente din Bucuresti, al caror termen de executie este depasit cu aproape un an. Institutie de stat care, cu bani de la buget, a inceput sa construiasca, mai nou, sute de vile scumpe, in orase sarace, in care cererea este mica.
Numai anul trecut au fost deschise 21 de santiere, cu 643 de case, care-au inceput de la preturi „cuminti” de 30.000 euro si au ajuns la preturi „obraznice” de peste 80.000 euro, oferta pe care o firma castigatoare la o licitatie a facut-o in urma cu doua saptamani la Craiova. Iar pentru 2002 este prevazuta continuarea acestei aventuri, cu un numar de peste 1.500 de locuinte, majoritatea individuale. In conditiile in care ANL se finanteaza de la stat si are un buget limitat. In acest mod, peste un an, in loc sa aiba 3.000-4.000 de clienti care ar plati rate de 100-200 euro, cat ar fi la un apartament, va avea doar 1.000 de potentiali clienti de vile, cu rate de 400-450 USD/luna, cat afirma directorul actual al agentiei, Corneliu Popescu. In conditiile in care, potrivit statisticilor ANL, pana acum din cei 26.766 de solicitanti de credite care se afla la aceasta data in baza de date, doar 7.959 si-ar dori o casa tip vila, fara a fi insa dovedit ca o pot si cumpara, la noile preturi spre care tinde agentia.
In plus, in acest mod, agentia (care este beneficiarul ipotecilor, in cazul in care clientii devin insolvabili) se pricopseste si cu o oferta de imobile greu vandabile, potrivit estimarilor specialistilor, pentru ca nu respecta criteriile de piata. Amplasamentele sunt proaste, la conceperea caselor nu se fac studii de piata si nu se consulta cu specialisti in domeniu. „Noi am propus sa ne implicam, dar nu am fost contactati”, afirma arhitect Serban Sturza. „ANL nu ar trebui sa porneasca de la initiativa constructorului, care propune atat solutiile tehnice, cat si pe cele economice, ci ar trebui sa fie realizat un concurs pentru a alege cele mai adecvate solutii, care sa tina cont de asteptarile viitorilor clienti, pentru ca ANL este un program guvernamental”.
Un exemplu sunt cele 42 de vile din ansamblul Vitioara, in Bucuresti, despre care s-a vorbit atat de mult, dar care mai are case libere si astazi, la mai mult de o jumatate de an de la inceperea lucrarilor, intr-un oras precum Capitala, unde cererea este cea mai mare.
Singurul avantaj care i-ar mai ramane clientului ANL ar fi durata mare a creditului, posibilitatea de a-l returna in 20-25 ani, in conditiile in care nici o banca din Romania nu ofera credite pentru mai mult de 15 ani, nici chiar BCR, pentru alti clienti decat ai ANL. Ceea ce inseamna monopol pe o piata atat de firava precum cea a creditului ipotecar. De ce isi permite agentia sa ofere aceasta facilitate pe care nici o banca nu o are? Simplu, pentru ca foloseste si risca banii statului.

Contractele dezavantajeaza clientii

Si totusi, un contract de imprumut prin ANL nu este tocmai o mana cereasca. Multi clienti s-au bucurat ca au fost primii alesi de pe listele lungi de asteptare. Mai mult de jumatate din primii contractanti s-au fript cu nepasarea si neseriozitatea conducerii agentiei si a unora din constructori. Cu toate ca semneaza un contract de mandat cu ANL prin care ii da un comision de 5% din valoarea casei, pentru a-i controla si supraveghea lucrarile si costurile locuintelor, au fost cazuri in care, inca de la mutare, beneficiarii au gasit o serie de defectiuni sau, pur si simplu, au fost supusi la presiuni, gen „va trebui sa va racordati la centrale termice pe care le cumparam noi si trebuie sa platiti”. Acesta a fost cazul primului bloc construit la Brasov.
Cei mai ghinionisti au fost insa bucurestenii. Toti cei 240 de clienti ANL au avut probleme. Primii au suferit cei 60 de contractanti ai apartamentelor de pe strada Potaisa, in cartierul Drumul Taberei. Dupa ce au platit avansurile (substantiale pentru unii, de peste 100 milioane de lei, pentru apartamente de trei camere, ce costau peste 350 milioane), dupa ce au semnat contractele de construire, in care era fixat si un termen de finalizare a blocului, s-au trezit in mijlocul unui scandal intre ANL si locatarii blocurilor din apropiere, care voiau sa pastreze terenul ca zona verde. Din aceasta cauza, inceperea lucrarilor s-a amanat cu aproape un an, iar beneficiarii au fost nevoiti sa accepte o crestere a pretului.
Noroc nu au avut nici „anelistii” din blocurile din zona Cernauti si Baicului. Cu toate ca termenul de finalizare scris in contract era 15 martie 2001, nici astazi nu s-au mutat in apartamente. Si nici nu au putut face nimic. Conducerea agentiei s-a eschivat de responsabilitatea care-i revine, transformand-o intr-o lupta politica, un schimb de focuri intre Primarie si conducerea ministerului de resort, si i-a lasat pe clienti cu ochii in soare. Acestia nu pot face nimic din cauza formei contractelor, atat de bine ticluite in favoarea ANL si a constructorilor si fara nici un drept pentru beneficiari (exista termen de executie scris in contract, dar nu exista clauze care sa prevada sanctiuni sau despagubiri in caz de nerespectare). r
In cazul in care zici, gata, imi iau banii si plec, poti pierde banii platiti pentru credit, intrucat pentru avans ti se da doar o dobanda la vedere (mult depasita de inflatie), iar in cazul valorificarii ipotecii, poti sa nu primesti nimic, daca valoarea de piata a casei a scazut. Clientii ANL sunt captivi si complet neajutorati in desisul celor nu mai putin de cinci contracte (de mandat, de construire, de antrepriza generala, de credit ipotecar si de ipoteca) prin care ANL are spatele bine acoperit. tr
Casele ANL sunt prea scumpe la craiovar
r
Deschiderea ultimului santier la Craiova arata clar ca nu se tine cont de realitatea pietei imobiliare locale si ca ANL urmareste orice tip de interese, numai ale clientilor sai nu. Un tanar craiovean a trimis prin posta, in urma cu un an, un formular-cerere la ANL. Nu i s-au verificat veniturile, nu i s-a facut un punctaj, dar a fost chemat „sa opteze” pentru tipul de casa. Bucuros, tanarul nostru s-a prezentat marti, 5 februarie a.c., in sala Consiliului Local Craiova, acolo unde a fost convocat impreuna cu alte aproximativ 100 de familii. Aici, reprezentantii agentiei si constructorii (firma Erbasu si o firma locala, Cora) au prezentat caracteristicile locuintelor, au vorbit de credite, de dobanda, de perioada de rambursare, de un avans minim de 15.000 USD, de asigurarea obligatorie a casei, de tot, dar au evitat sa raspunda de fiecare data la intrebarea „cat costa?”, timp de o ora si jumatate. In sfarsit, au pronuntat cifrele magice: casele cele mai mici, tip C, aveau ca pret de construire 45.986 euro, casele tip B costau 86.820 euro, iar cele de tip A, 56.613 euro. Adaugati comisionul agentiei de 5%, asigurarea si atunci sar toate de 50.000 euro. In doua minute, aproape toti craiovenii din sala s-au evaporat. Iar tanarul nostru si-a schimbat optiunea -vrea apartament, nu mai vrea casa.r
r
ANL construieste pentru primariir
Aceste apartamente vor fi inchiriate specialistilor tineri, la tarife mai micir
ANL deruleaza, in paralel cu programul de credit ipotecar, si un program social de construire de locuinte pentru inchiriere catre tineri. Pentru acest proiect, ANL are de la buget si din credite externe aproape de patru ori mai multi bani, adica 2.100 miliarde de lei si vrea sa construiasca in acest an 10.451 de locuinte, din care va da in folosinta 3.271. r
r
Directorul general al agentiei, Corneliu Popescu, sustine ca acest program, prin care se doreste construirea in total a 38.000 de apartamente mici, de doua camere sau garsoniere, pana-n 2004, se vrea o completare a programului de credit ipotecar, care nu este pentru saraci. In acest mod, Guvernul vrea sa creeze un fond de locuinte pentru inchiriere, care ar putea sa ajunga la 25% din marimea fondului locativ actual.r
Locuintele pentru tineri sunt finantate si construite de ANL, dar adevaratii beneficiari sunt primariile, care au obligatia sa puna la dispozitie terenuri, sa branseze blocurile la retelele de utilitati si sa le gestioneze, hotarand cine va sta in ele si care este grila chiriilor percepute ulterior. Astfel, statul construieste pentru stat, ca in trecut.r
Conform legii, in aceste apartamente vor sta familii de tineri, care se vor inscrie pe listele de asteptare ale primariilor si care vor plati o chirie diferentiata in functie de meseria pe care-o au si de veniturile pe care le obtin. Primarii vor decide ce categorii de specialisti trebuie „protejate si incurajate” si merita chiriile cele mai mici. r
Acest program de locuinte a demarat mult mai usor, pentru ca a primit mai repede si mai multi bani pentru finantare si pentru ca primarii s-au aratat mult mai receptivi cu terenurile, datorita mizei electorale pe care-o implica. A da apartamente multe, chiar si cu chirie, dar pentru o categorie a populatiei vesnic cu probleme locative, este de impact. r
Bucurestiul este zona defavorizatar
Daca pentru creditul ipotecar ANL s-a luptat trei ani pentru terenuri, pentru locuintele cu chirie are de unde alege. Conform declaratiilor directorului agentiei, peste 530 de amplasamente au fost identificate de primarii in mai putin de un an de la declansarea programului si deja s-a trecut la lucru: pe 72 de santiere se lucreaza deja, iar costul apartamentelor este de 180-200 USD/mp. Se fac astfel de apartamente peste tot in tara, dar cel mai mult in orasele din Moldova. Se deschid santiere in Botosani, unde se vor construi nici mai mult nici mai putin decat 462 de apartamente, in Bacau, unde vor fi 344 de apartamente, si alte sute la Constanta, Tulcea, Buzau si Braila si numai 62 de apartamente in Bucuresti, unde cererea este de ordinul sutelor de mii. r
In concluzie, acest program pare mult mai pe placul ministrului Miron Mitrea, pentru ca are o mai mare rezonanta electorala. Pacat insa ca nu s-a pariat pe celalalt program, care are succes in toate tarile civilizate si care incurajeaza adevarata circulatie a banilor. Si care poate ar fi schimbat mentalitatea romanilor – ” imi da statul casa, buna, rea, nu conteaza cum”. Celelalte tari estice mai dezvoltate au ales creditul ipotecar, in conditii libere de piata. Romanii se intorc la mila si la bunul plac al statului.