Mai suparatoare decat valoarea fondurilor pe care statul gaseste de cuviinta sa le aloce invatamantului, mai jenanta decat nivelul salariilor profesorilor si mai revoltatoare decat nonsalanta cu care risipeste banii publici este numai ipocrizia cu care inaltii functionari inventeaza tertipuri pentru a vamui ceea ce ei pretind ca este investitia in educatie. Prin impozite, prin plimbarea iscusita a banilor in circuitul administratiei si, mai nou, prin amputarea veniturilor extrabugetare, statul r
Mai suparatoare decat valoarea fondurilor pe care statul gaseste de cuviinta sa le aloce invatamantului, mai jenanta decat nivelul salariilor profesorilor si mai revoltatoare decat nonsalanta cu care risipeste banii publici este numai ipocrizia cu care inaltii functionari inventeaza tertipuri pentru a vamui ceea ce ei pretind ca este investitia in educatie. Prin impozite, prin plimbarea iscusita a banilor in circuitul administratiei si, mai nou, prin amputarea veniturilor extrabugetare, statul recupereaza o mare parte din bani.
Universitatile, tratate mai rau ca buticurile
„Vreau sa inlatur acest mit al finantarii de la buget – spune rectorul Universitatii din Bucuresti, dl Ioan Mihailescu. In perceptia publica, universitati cum este a noastra sunt intretinute de stat. Ceea ce ramane insa ca suma neta din finantarea bugetara este o suma aproape simbolica fata de cea alocata initial.”
Astfel, Universitatii din Bucuresti i s-au alocat de la buget 188 miliarde lei anul trecut si 249 miliarde lei in 2001. Din acest fond, 70% reprezinta salariile (care la alte institutii urca pana la 80-85%), asupra carora angajatorul si angajatii sunt obligati cu impozite, taxe si contributii in cota de 57%; adaugand impozitele pe venit platite de salariati, obolul la buget insumeaza 68%.
Partea de 30% pentru cheltuieli curente este supusa TVA, chiar daca Legea invatamantului prescrie aceasta obligatie. In total, din cele 188 miliarde lei alocate Universitatii
anul trecut, aplicandu-i regim de societate comerciala, Guvernul si-a luat inapoi 100,2 miliarde de lei, adica peste 53%.
Fata de suma de 190 miliarde realizata de Universitate din activitati proprii – cursuri cu taxa, invatamantul la distanta, cercetare (numai Facultatea de Sociologie realizand contracte in valoare de 1,5 milioane USD, adica 45 miliarde lei) etc. – ceea ce se aloca prin buget, dar mai ales ceea ce ramane dupa fiscalizare este ca un banc scotian de prost-gust.
„Activitatile suplimentare le acoperim exclusiv din veniturile proprii, ca sa nu mai spun de investitii – precizeaza dl Mihailescu. Incercam sa le oferim profesorilor si alte activitati pentru a-si asigura conditii normale de trai. La Universitate continua sa vina surprinzator de multi tineri de foarte buna calitate, care accepta sa dea concurs pentru posturi de preparatori si asistenti, pe niste salarii de mizerie: 1,8 milioane, dupa ultimele indexari. Noi exploatam vocatia si pasiunea lor, dar, daca nu le oferim conditii minimale nu rezista, se topeste motivatia profesionala si pleaca in sectoare unde sunt incomparabil mai bine platiti.”
Cum insa rolul statului in aceasta poveste pare a fi acela de a sugruma orice efort care poate scoate invatamantul din promiscuitate, Guvernul si-a trecut pe agenda o ordonanta care sa introduca un impozit de 10% pe veniturile extrabugetare ale universitatilor.
„Aceasta ne afecteaza dramatic capacitatea de investitii si de dezvoltare. Si ar inseamna sa fim taxati mai drastic decat o societate comerciala, care este impozitata pe profit, nu pe incasari. Daca o firma isi declara un profit de 20%, ceea ce rar se intampla, si ar trebui sa suporte un impozit de 80% pe acel profit, si tot ar fi mai avantajata.” Culmea este ca proiectul ordonantei este opera Ministerului Educatiei.
Primariile au pus mana pe banii scolilor
O schema diferita, dar la fel de ieftina, prin care statul pretinde ca finanteaza educatia, se repeta si la nivel preuniversitar. Scolile sunt la fel de nevoiase ca si majoritatea familiilor care isi trimit copiii sa invete carte. Daca unele si-au permis pana acum luxul sa stea pe linia de plutire, gratie veniturilor extrabugetare, din aceasta vara a inceput nivelarea scolilor la o cota cat mai joasa.
Plasata in inima Bucurestilor, dispunand de un patrimoniu generos si sprijinita de parinti, Scoala Centrala poate fi invidiata de majoritatea liceelor din Romania. Avand sali de clasa libere dupa-amiaza si un amfiteatru, conducerea Scolii Centrale le-a putut inchiria unor universitati particulare, adaugand anul trecut 300 milioane de lei la cele 800 primite de la stat pentru chletuieli curente si reparatii. Din aceste incasari, in anul scolar 2000-2001, s-a putut achizitiona mobilier nou pentru 11 sali de clasa si s-au facut reparatii pentru care banii de la buget nu ajungeau. Altfel spus, o investitie care este in beneficiul elevilor si permite modernizarea spatiilor inchiriate.
Modul cum, in aceasta vara, s-a facut preluarea finantarii scolilor de catre administratia locala le va lipsi insa de venituri pe toate cele care reuseau sa scoata un ban peste maruntisul primit de la buget. Daca pana acum scolile aveau conturi distincte pentru sursele bugetare si pentru cele extrabugetare, ele vor trebui, conform HG nr. 538/2001, sa verse propriile incasari intr-un unic cont, de care primariile vor dispune cum cred ele de cuviinta. Din veniturile extrabugetare obtinute, scoala va putea dispune doar de 40%, restul de 60% constituindu-se intr-un fond pentru reparatiile obisnuite de peste vara, pe care pana acum le suporta statul. „Primaria de sector ne-a spus ca vor incerca sa ne returneze totii banii, dar ca mai sunt si alte scoli care au nevoie de reparatii – explica dna Bodnaras. Dincolo de asta, pana la vara nu mai pot sa fac nici o reparatie. Dar poate ca am nevoie sa pun un geam, sa cumpar un calculator, ca doar pentru asta inchiriez spatiu in scoala. In conditiile astea ma intreb daca este cazul sa mai facem ceva pentru a gasi surse suplimentare de venit.”
Haos in finantarea unitatilor preuniversitare
Daca ar fi avut de gand sa finanteze scolile macar la nivelul de pana acum, administratia nu ar fi recurs la asemenea trucuri jenante si de trista amintire.
Noii stapani de la primarie au luat cu amandoua mainile veniturile, dar refuza sa preia bilantul, respectiv datoriile neplatite pentru reparatii, utilitati etc., plus penalitatile aferente, care, catre sfarsitul lunii octombrie, se ridicau in cazul Scolii Centrale la 400 de milioane. Drept urmare, nu
s-a facut nici pana azi inchiderea conturilor intre minister si administratia locala, operatie pentru care nici nu exista deocamdata o metodologie.
Dar chiar si cand toate aceste lucruri se vor rezolva, ramane incapacitatea tehnica a administratiei locale de a gestiona banii scolilor. „La primariile comunale – ne spune dna Sirma Caraman, presedintele Asociatiei Directorilor Economici din Administratia Locala – nu exista decat, eventual, un singur contabil, care nu face fata. Dar toate consiliile locale au mari probleme, pentru ca intai s-a dat legea si abia dupa aceea au inceput sa caute solutii.”
Privind acum din unghiul administratiei locale, se poate vedea modul in care autoritatea centrala s-a lepadat de responsabilitatea finantarii educatiei. O data cu ingeniosul HG nr. 538/2001, Guvernul s-a vazut bine pus la adapost, conform prevederii ca primariile sunt obligate sa suplineasca din bugetele lor tot ceea ce Palatul Victoria nu poate sa aloce. „Daca tot ne-au transferat cheltuielile, ar fi trebuit sa transfere si sursele de venit necesare – precizeaza dna Caraman. In plus, intrucat bugetele locale sunt alocate in functie de veniturile medii, judetele slab dezvoltate sunt net defavorizate, mai ales la capitolul cheltuieli de intretinere si reparatii, pentru ca investitii in scoli, finantate prin buget nu mai exista.”
Faptul ca salariile profesorilor sunt platite in continuare de catre MEC nu inseamna ca ei vor fi feriti de efectul haosului care s-a instalat in finantarea scolilor. Banii nu ajung decat pana la 15 noiembrie, iar la minister se spera ca rectificarea de buget va veni inainte de termenul fatal. Aceasta, pentru ca bugetul s-a intocmit fara sa se tina cont de schema curenta de cadre, ne explica tot dna Caraman. La fel cum fondul pentru burse scolare, pasate si ele primariilor, a fost fundamentat pe o perioada anterioara de sase luni in care, intamplator, nu s-au dat burse. tr
r
Bani s-ar mai gasi, problema este cum sunt ei gestionatir
„Educatia trebuie privita ca o investitie, nu ca un cost – postuleaza directorul general al CODECS, dl Catalin Ionescu. Si statul, si companiile, si comunitatile trebuie sa se obisnuiasca a gandi in acesti termeni: investitia in oameni, prin educatie de calitate, este prin definitie scumpa si trebuie sa ai rabdare sa se returneze investitia, dar sa stii si cum r
s-o returnezi, prin politica de resurse umane.” Ca prioritate, statul ar trebui sa se ocupe de invatamantul preuniversitar, opineaza dl Ionescu, cel universitar putand fi lasat si pe seama institutiilor private. r
„Chiar si pentru licee i-as propune statului un sistem mai eficient, atat din punct de vedere al costurilor, cat mai ales al calitatii: eu, ca stat, as pastra un numar oarecare de licee (celorlalte r
le-as da ocazia sa se privatizeze) si as face din ele adevarate centre de excelenta in educatie, model, standard de referinta pentru toti jucatorii de pe piata. Dar nu numai atat: as stimula initiativa privata, as stimula investitiile in educatie prin parghii fiscale.” r
In sistemul de invatamant din tarile Americii de Sud, exemplifica directorul CODECS, fiecare contribuabil primeste anual, pentru fiecare dintre copiii sai de varsta scolara, un voucher de o suma oarecare, sa zicem 100 de dolari. Cu acest bon el poate achita taxele la o scoala de stat. Daca vrea si poate mai mult, familia face un efort si plateste in plus, la o scoala mai buna, mai scumpa, de stat sau privata, colegiu sau universitate. r
„Solutii de finantare, asadar, se gasesc, important este cum gestionezi banii, fie ca esti organizatie de stat sau privata. Daca ai de doua ori mai mult personal administrativ decat cel implicat direct in activitate, pe principiul ca „are, n-are treaba, e angajat cu carte de munca si asta este, banii nu vor ajunge niciodata.”r
r
Banii circula, educatia ramaner
Directorul Liceului Tudor Vladimirescu din Capitala, dl Mihai Nazdravan, nu se lasa dezarmat de ultima gaselnita a statului in materie de finantare a invatamantului si continua sa caute sprijin din partea oamenilor de afaceri, carora ii place sa le serveasca butada din titlu. Fara prea mare succes insa. r
Anul trecut a gasit o finantare pentru repararea acoperisului, dar veniturile extrabugetare – care reprezinta anual 5-10% din resursele financiare ale liceului – au venit in principal din inchirierea salii de sport si o serie de cursuri de operare pe PC.r
r
De aceea, dl Nazdravan s-a orientat catre o noua solutie pentru saracia care ameninta scoala sa: „Incerc sa pun in miscare ceea ce eu am numit comunitatea educationala a Liceului Tudor Vladimirescu. Ca si in vechime, o asemenea comunitate se constituie din primar, profesori, preot, dar mai ales din parintii elevilor. Ei sunt beneficiarii directi ai educatiei, societatea profita numai in al doilea rand.” Pentru a-i sensibiliza, directorul a creat un website al liceului si a editat chiar si un buletin al comunitatii educationale. Si-a putut permite, pentru ca liceul are o masinuta de multiplicat, fara cine stie ce pretentii. „Scopul este sa realizez programul celor 100. Ideea este urmatoarea: daca in fiecare semestru reusesc sa strang cate un milion de lei de la o suta de parinti, voi avea bani pentru investitii.” Suma este accesibila foarte multor parinti, iar oamenii de afaceri raman bine veniti si pentru contributii mai mari. „Cu o suma ca aceasta as putea sa dotez doua laboratoare de informatica. Sau as putea sa fac in scoala, cu mijloace profesionale, un ambient educational care sa fie si informativ, si formativ, si estetic. Sau as putea incepe sa dezvolt programe de invatare intensiva a limbilor straine, care sunt minunate, numai ca un cabinet multimedia costa vreo 25.000 de dolari. As mai putea sa instalez o statie de radio pentru elevi, un echipament de sonorizare in sala de sport, astfel ca fiecare clasa sa-si poata organiza acolo, sambata, un program propriu. As putea sa fac o multime de lucruri de care este mare nevoie intr-o scoala civilizata, dar as incepe cu ceea ce ne arde in momentul acesta: lemnaria din scoala cade, cancelaria n-are mobilier s.a.m.d.” r
r
Obiective marete, r
tinte modeste, buget austerr
Strategia pentru educatie se bazeaza pe sume nepotrivite obiectivelorr
„Strategia formarii si reformarii resurselor umane constituie punctul de pornire al politicilor de modernizare economico-sociala a Romaniei – se afirma in partea de fundamentare a proiectului de buget al Ministerului Educatiei si Cercetarii pentru 2002. Politicile educationale pe care le promoveaza Guvernul Romaniei au ca obiectiv principal invatamantul insusi.r
Investitia in educatie si formarea oamenilor este cea mai rentabila pentru dezvoltarea unei societati pe termen lung. De aceea, institutiile de invatamant si educatie, precum si cele de cercetare stiintifica sunt privite ca institutii strategice pentru destinul national.”r
Vorbe frumoase care, traduse in obiectivele prevazute pentru invatamant in acelasi document primesc insa o expresie mult mai prozaica:r
o distribuirea de rechizite elevilor din familii nevoiase.r
o consolidarea structurii de rezistenta a cladirilor scolare nesigure.r
o achizitionarea de mijloace de transport scolar (celebrele microbuze).r
La care se adauga cateva alte obiective, mai ambitioase, vagi si care nu au cum sa fie atinse in 2002: cresterea sanselor de reusita pentru toti elevii, formarea la standarde europene a personalului, care sa aplice programele de dezvoltare a Romaniei si chiar informatizarea invatamantului preuniversitar.r
Fapt este ca toate acestea, inclusiv ultimele trei obiective trebuie sa fie realizate cu un buget pentru educatie mai mare cu 18,63%. Dar intrucat, conform proiectiilor aceluiasi guvern, rata inflatiei va atinge 22% in 2002, invatamantul va avea, in termeni reali, 2,2% mai putini bani, statul cheltuind cu 21% mai putin pentru intretinerea curenta a scolilor si reducand investitiile cu 7,8%. Daca mai socotim si ingineriile prin care a pus mana pe 60% din veniturile proprii ale unitatilor preuniversitare si se pregateste sa taxeze cu 10% pe acelea ale invatamantului superior rezulta ca statul roman pregateste cea mai nostima cacealma din ultimul deceniu in materie de finantare a educatiei.tr
r
r
Indicatori bugetari de investitie in invatamantr
r
Potrivit proiectului de buget pentru anul viitor, programele realizate in 2000, respectiv preconizate pentru 2001 si 2002, releva directiile de finantare pentru invatamant, r
precum si eficienta acestora:r
tt2000t2001t2002r
r
1. Finalizarea spatiilor de invatamant universitar:r
tCost (mil. lei/student)t0t0t0,9r
tArie utila (mp/student)t0t0t3,4r
tSuprafata pusa in functiunet0t0t0r
2. Reabilitarea laboratoarelor:r
tCost/unitate dotata (mil. lei)t0t1,7t2,4r
tNr. laboratoare dotatet0t380t350 r
tStudenti/laborator dotatt0t270t340r
3. Studenti:r
tAlocatie/student caminizat (mil. lei)t4,62t5,61t6,29 r
tBurse/student (mil. lei)t1,83t2,74t3,3r
tFinantarea de baza/student (mil. lei) t7,95t10,65t11,82r
tTransport/student (mii lei)t112t140t153r
tNr. studenti caminizatit104.623 t111.508t112.000r
4. Profesori din invatamantul preuniversitar:r
tCost mediu perfectionare/profesor (mil. lei)t1,76t2,36t3,44r
tProfesori perfectionati (nr.)t33.941t34.318t34.700r
tPondere profesori perfectionati (nr.)t11t12t12r
5. Elevi din invatamantul preuniversitar:r
tCost mediu participare la olimpiade, r
concursuri/elev (mii lei)t162t287t333r
tCost mediu manuale invatamant r
obligatoriu/elev (mii lei)t50t0t88r
tCost mediu tabere scolare, pe elev (mii lei)t862t1.309t1.406r
tCost mediu activitati extrascolare interne r
si internationale/elev (mii lei)t703t789t991r
tNumar elevi olimpiade si concursuri r
interne si internationale (mii)t939t949t960r
tNumar locuri ocupate in tabere (mii)t244t247t250r
tNumar elevi care primesc manuale r
scolare (mii)t2.232t0t2.352r
tGradul de cuprindere a elevilor in activitati r
extrascolare (%)t18t18t18r
tGradul de cuprindere a elevilor la r
olimpiade si concursuri (%)t91t91t91r
Sursa: Proiectul Legii bugetului 2002r