Ordonanta vizeaza in mod special regiile autonome, societatile si companiile nationale si societatile comerciale la care statul sau o unitate administrativ teritoriala este actionar majoritar, dar contine si unele dispozitii aplicabile tuturor agentilor economici. Scopul declarat al actului normativ este intarirea disciplinei economico-financiare, incasarea creantelor, plata obligatiilor restante, reducerea pierderilor si alte scopuri nobile care au dat cativa ani titlurile unor acte normative pline de bune intentii. Axul central al ordonantei este instituirea planului de reducere a creantelor si a pierderilor. In acest sens, agentii economici la care se refera ordonanta au obligatia sa anexeze un astfel de plan la bugetele de venituri si cheltuieli anuale. Pentru anul 2001, bugetele de venituri si cheltuieli se aproba sau se modifica in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a ordonantei, in functie de dispozitiile acesteia.
Este demna de semnalat instituirea de catre legiuitor a unei metode de asigurare a conducerii unitatilor, avand la baza principiul veniturilor in functie de rezultate. Desigur, stim cu totii ca acest principiu a mai facut obiectul unor reglementari. Ma refer la Legea nr. 66/1993 privind contractele de management si OUG nr. 49/1999 privind contractele de administrare. Se stie insa ca ambele au esuat. Potrivit art. 4 din OUG nr. 79/ 2001, conducerea agentilor economici la care se refera ordonanta (regii autonome, societatile si companiile nationale si societatile comerciale la care statul este actionar majoritar) se asigura pe baza unui contract de performanta. Contractul de performanta este acordul de vointa incheiat intre agentul economic, printr-un reprezentant al acestuia, desemnat de adunarea generala a actionarilor, in cazul societatilor comerciale, sau, dupa caz, de consiliul de administratie, in cazul regiilor autonome, si conducatorul agentului economic, care are ca obiect indeplinirea obiectivelor si criteriilor de performanta, aprobate prin bugetul de venituri si cheltuieli, in schimbul drepturilor salariale stabilite prin contractul individual de munca.
Productivitatea muncii dicteaza salariile
Acest contract de performanta va cuprinde indicatori de performanta, obiective si criterii cuantificate privind reducerea creantelor, precum si cresterea productivitatii muncii. De altfel, potrivit art. 3 din OUG nr. 79/ 2001, indicele castigului salarial mediu nu poate fi mai mare decat indicele productivitatii muncii, calculat in unitati fizice sau, dupa caz, in unitati valorice, in conditii comparabile, in functie de specificul activitatii. Altfel spus, salariul mediu in unitate va fi calculat in functie de productivitatea muncii. Revenind insa la contractul de performanta, trebuie subliniat ca el va fi incheiat intre agentul economic printr-un reprezentant si conducatorul unitatii, insa este necesar si avizul ministerelor, APAPS sau – dupa caz – al organelor administratiei publice centrale sau locale. Salariul maxim pe care il poate obtine conducatorul unitatii nu poate depasi nivelul indemnizatiei lunare pentru functia de secretar de stat. La acest salariu se poate adauga o suma egala cu cel mult 50% din salariu, cu titlu de sporuri, adaosuri, premii si alte drepturi salariale. Un lucru demn de subliniat este acela ca drepturile salariale pentru conducatorul unei asemenea unitati se acorda doar daca sunt respectati indicii de performanta stabiliti in contractul de performanta, cumulat de la inceputul anului. In caz contrar, drepturile salariale se reduc proportional cu neindeplinirea acestor indici, fara insa ca reducerea sa poata fi mai mare de 30% din salariul de baza.
Deoarece am descris in linii mari contractul de performanta, nu putem sa nu ne oprim si la caracterul juridic al acestui contract. Specialistii se intreaba daca avem de-a face cu un contract accesoriu contractului de munca sau contractul de performanta este doar o parte a contractului individual de munca? S-a afirmat, pe buna dreptate, ca, in cazul in care contractul de performanta ar fi considerat un adevarat contract, atunci acesta ar fi accesoriu contractului de munca. Prin urmare, in acest caz, desfiintarea contractului de performanta nu ar avea nici un efect asupra contractului individual de munca, stiindu-se faptul ca soarta contractului accesoriu nu influenteaza evolutia contractului principal. Totusi, se poate observa ca acest contract de performanta este considerat de lege ca fiind „anexa” la contractul de munca si, deci, el face parte integranta din acesta. Nu avem, asadar, de-a face cu un contract accesoriu al contractului de munca, ci, pur si simplu, indicii de performanta sunt clauze ale contractului individual de munca.
Dispozitii aplicabile tuturor societatilor comerciale
Potrivit art. 14 si 15 din OUG nr. 79/ 2001, organele de control abilitate de lege vor verifica, pana la data de 31 decembrie 2001, agentii economici beneficiari ai facilitatilor prevazute de Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 163/2000 pentru diminuarea arieratelor la bugetul de stat si care au depus in termen la organele fiscale teritoriale, la care sunt inregistrati ca platitori de impozite si taxe, situatia privind majorarile de intarziere calculate si neplatite, pe feluri de impozite, taxe si alte venituri ale bugetului de stat.
Angajatorii care inregistreaza obligatii bugetare neachitate la scadenta, dar pentru care au obtinut inlesniri la plata acestora de la Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale si celelalte autoritati ale administratiei publice centrale sau ale administratiei publice locale, dupa caz, pot acorda salariatilor tichete de masa, in conditiile legii, incepand cu luna urmatoare celei in care si-au achitat obligatiile bugetare restante sau au obtinut inlesniri la plata acestora.
Incepand cu luna in care inregistreaza obligatii bugetare restante sau pierd inlesnirile la plata acestora, angajatorii nu mai pot acorda tichete de masa salariatilor pe perioada in care inregistreaza obligatii bugetare restante.
