Impozitarea anuala a veniturilor totale realizate este, in tarile dezvoltate, procedura obisnuita prin care statul liniarizeaza povara fiscala. Cei care au mai multe surse de venituri, decat media, platesc bugetului public in plus. Cu o rezerva: toti cetatenii, indiferent de venituri, beneficiaza de deductibilitati fiscale. Prin intermediul acestora statul reorienteaza banii spre sectoare nonprofit, incurajeaza consumul (deci productia) si pune in practica politici demografice.
A sosit momentul ca si statul roman sa aplice principiul echitatii fiscale. Ministerul Finantelor a finalizat deja proiectul Legii privind impozitul pe venitul global, pe data de 31 iulie Guvernul trebuie sa-l aprobe, in septembrie-decembrie vor fi elaborate normele de aplicare, iar din 1 ianuarie 2000 va intra in vigoare. Ritmul alert este impus de faptul ca aceasta lege face parte din conditiile pe care Banca Mondiala ni le cere sa le indeplinim pentru a debloca prima transa a imprumutului.
Numai ca graba romanilor, constrangerile bugetare draconice si compromisurile fiscale pe care statul le face cu marii datornici din economia nationala risca sa compromita bunele intentii.
Categoriile de venituri care intra sub incidenta legii,
deci sunt impozitate, sunt cele ce provin din activitati independente, din salarii, din pensii (mai mari de 1.000.000 lei) din agricultura, dividende si dobanzi. In categoriile anterior mentionate sunt incluse atat veniturile in bani, cat si cele in natura. Nu se impoziteaza veniturile membrilor misiunilor diplomatice, veniturile persoanelor straine care desfasoara in Romania activitati de consultanta, premiile in bani sau de alta natura obtinute de elevi si studenti la concursuri interne si internationale, bursele de studii, platile compensatorii. Venitul global anual impozabil este suma veniturilor nete, din care se scad pierderile raportate si deducerile personale. Spre exemplu, daca o persoana are mai multe angajamente, la sfasitul anului fiscal completeaza, pe propria-i raspundere, o declaratie de impunere in care trece toate veniturile realizate. Finantele fac totalul si aplica grila de impozitare, luand in considerare deductibilitatile. Veniturile salariale nu vor mai fi, conform oficialilor din Ministerul Finantelor, impozitate la sursa.
Deductibilitatile sunt simbolice
Contribuabiliul roman nu trebuie sa se astepte la generozitate din partea statului. „Legea propune un nivel minimal de deductibilitate fiscala”, ne-a declarat dr Cornelia Petreanu, director in cadrul Directiei impozite directe din Ministerul Finantelor. Asadar, legea romaneasca nu va fi nici pe departe instrumentul fiscal de realizare a unor politici sectoriale.
Explicatia este foarte simpla: deficitul bugetar nu permite mari jonglerii. Astfel, singurele scutiri la plata impozitului pe venitul global sunt acordate celor care au sotul/sotia sau copii in intretinere, invalizilor si handicapatilor. In aceste conditii, noul mecanism de impozitare a veniturilor nu-si atinge unul dintre scopuri: relaxarea fiscala.
In Franta, spre exemplu, daca cetateanul isi construieste o casa sau cumpara bunuri de folosinta indelungata, sumele cheltuite sunt scazute din baza impozabila. In acest fel statul francez incurajeaza consumul, investitiile in locuinte si creeaza mecanismul prin care contribuabilii sunt incurajati sa dea de lucru intregii economii. In Belgia, familiile cu patru copii sau mai multi nu platesc nici un fel de impozit statului. In acest fel, statul belgian incurajeaza natalitatea. In Germania, daca tinerii fac credite bancare pentru constructia de locuinte, li se deduc ratele. Astfel, statul German ofera a sansa celor care nu au posibilitati materiale si, implicit, evita tensiunile sociale. Si exemplele pot continua.
Daca usurarea poverilor fiscale de pe umerii contribuabililor romani nu este posibila, iar autoritatile o recunosc, Finantele spera ca macar evaziunea fiscala sa fie temperata.
Munca la negru
da insomnii Finantelor
Pentru ca angajatorii sa fie controlati la sange, este nevoie de un sistem informatic national, care sa aiba evidenta fiecarui angajator si a banilor care-i trec prin mana. „In Romania, fiecare minister si-a facut propria-i retea informatica. Iar ministerele nu comunica intre ele. Nici macar politia nu are evidenta exacta a cetatenilor. Asa ca monitorizarea nationala a platitorilor de impozite si a surselor lor de venituri este de domeniul viitorului indepartat”, considera Petru Dandea, vicepresedintele confederatiei sindicate Cartel Alfa. La fel ca si construirea unei baze de date integrate la nivel national, care sa inregistreze toate miscarile de pe pietele de capital, bancare etc.
Comentariile sindicatelor sunt normale. Ministerul Finantelor a discutat proiectul legii cu marile confederatii sindicale care, cel putin teoretic, au menirea de a echilibra balanta in favoarea cetateanului. Numai ca liderii sindicali, intru totul de acord cu ceea ce li s-a pus in fata, nu au facut nici un moment presiuni ca Ministerul Finantelor sa-si ia angajamente certe, scrise, legiferate eventual, in directia stoparii risipirii banului public si a incetarii favorurilor facute regiilor autonome si marilor intreprinderi de stat prin reesalonarea datoriilor si stergerea penalizarilor de intarziere.