Emisiunile de titluri de stat în lei nu au avut succes deoarece statul nu a vrut să plătească dobânzi mai mari de 7%. Însă, la certificatele în euro, randamentul echivalează cu unul de 10% plătit la lei.
Ministerul de Finanţe a reuşit să atragă săptămâna trecută o sumă semnificativă prin emisiunea de certificate de trezorerie în euro, prima de anul acesta: 1,2 miliarde de euro, de trei ori mai mare decât cea propusă. Din punctul de vedere al sumei împrumutate, emisiunea de titluri în euro este o reuşită. În ultima perioadă, Ministerul Finanţelor nu a reuşit să atragă decât o mică parte din fondurile de care avea nevoie prin vânzarea de titluri în lei, în condiţiile în care nu a acceptat să plătească băncilor randamente mai mari de 7%.
Chiar şi prin atragerea acestei sume semnificative în valută, foamea de bani a statului nu este potolită, iar suma atrasă de la începutul lunii iulie a rămas sub cea ţintită – 9,5 miliarde lei. Emisiunea în euro i-a adus statului însă o parte din finanţările pe care nu le-a putut atrage în moneda naţională. În schimb, randamentul mediu acceptat la certificatele emise în euro a fost de 4,9%, mai mare decât cel anticipat de analişti. Mai mult, dobânda de 4,9% pentru euro reprezintă echivalentul unui randament de 10% la lei, cu condiţia protejării împotriva riscului valutar, afirmă economiştii ING Bank.
Înainte ca licitaţia să se desfăşoare, economiştii băncii se aşteptau ca dobânda achitată de stat să fie între 4,4% şi 5%, în condiţiile în care ratele de dobândă la euro ajustate cu prima de risc a României indicau cel mai mic randament menţionat.
Analiştii ING Bank consideră că statul ar mai putea organiza o nouă licitaţie de vânzare de titluri în euro până în luna noimebrie, când va trebui să refinanţeze o datorie de 1,4 miliarde de euro ajunsă la scadenţă, din titluri emise anul trecut.
Presiune pe randamentele la lei
Primul împrumut în euro pe plan local a fost realizat în urmă cu un an, când Ministerul Finanţelor a atras 400 de milioane de euro, dar pe termen de patru ani, mai mare decât cel de acum, la o dobândă de 5,25% pe an.
Pe de altă parte, un efect al reuşitei acestei emisiuni ar putea fi reducerea de către BNR a rezervelor minime obligatorii pe care băncile trebuie să le constituie în valută, de la 25%, cât sunt în prezent, la 20%, la începutul lunii august. Această măsură va elibera o parte din lichidităţile băncilor, iar acestea vor rămâne cu mai mulţi bani disponibili pentru a împrumuta statul.
„Valuta va fi probabil schimbată la BNR şi, deoarece se va adăuga la lichiditatea de pe piaţă, ratele de dobândă la lei vor scădea probabil pe termen scurt“, apreciază economiştii ING. În consecinţă, finanţările atrase de stat în perioada imediat următoare ar putea fi la randamente mai scăzute, însă economiştii băncii consideră că randamentele „vor creşte peste 7% având în vedere riscurile inflaţioniste şi fiscale alături de probabila tensiune politică“. De exemplu, estimările referitoare la rata inflaţiei arată că aceasta ar putea ajunge la circa 8% la sfârşitul anului.
La prima licitaţie organizată săptămâna trecută, Finanţele nu au reuşit să atragă decât 40% din suma ţintită. Astfel, statul a atras mai puţin de 296 de milioane de lei din suma propusă de 750 de milioane de lei, vânzând certificate de trezorerie pe şase luni la un randament mediu de 7%. La licitaţia anterioară, randamentul mediu a fost de 6,99%. Randamentele medii plătite la titlurile de stat au coborât sub 7% începând cu luna martie. În ianuarie, randamentul mediu plătit de stat a fost de 8,76%. Însă, la sfârşitul anului trecut, pentru a reuşi să se finanţeze, statul era nevoit să ofere randamente medii de aproape 10%.
În primele şase luni ale acestui an, statul a împrumutat circa 20 de miliarde de lei, cea mai mare parte a sumei fiind atrasă prin certificate de trezorerie. Potrivit Reuters, necesarul de finanţare a statului se ridică la 19 miliarde de lei până la finele acestui an.
Întreaga sumă de 1,2 miliarde euro a fost emisă la 4,9% (n.r.: randament), ceea ce pare straniu pentru o sumă atât de mare.
Vlad Muscalu, economist, ING Bank
24,59 miliarde de lei este necesarul de refinanţare pentru întregul an 2010 pentru titlurile de stat scadente, potrivit Ministerului Finanţelor
