Începând din anii 2000, statul a construit circa 40.000 de locuinţe destinate închirierii către tineri, cazuri sociale, rromi sau evacuaţi. Acestea fac parte din cele aproximativ 110.000 de locuinţe proprietate publică, echivalentul a circa 1,2% din fondul locativ al ţării, conform datelor Institutului Naţional de Statistică. Autorităţile centrale recunosc că acestea sunt insuficiente, argumentul lor fiind tocmai listele lungi de aşteptare pentru închirierea locuinţelor sociale.

În ciuda acestor evidenţe, Agenţia Naţională pentru Locuinţe (ANL) a ajuns la un număr de 3.884 de apartamente vândute chiriaşilor în ultimii nouă ani, din totalul de circa 34.000 unităţi construite prin programul destinat tinerilor sub 35 de ani. În evidenţele ANL mai figurează acum circa 30.000 de unităţi închiriate prin acest program.

Alarmant este faptul că peste 65% dintre locuinţele vândute au fost cumpărate de foşti chiriaşi cu banii jos sau cu rate la primărie, după plata unui avans de 15%. Altfel spus, puţin mai mult de un sfert dintre chiriaşii deveniţi poprietari au apelat la credite, iar 322 dintre ei nu au indicat sursa de finanţare, potrivit datelor colectate de ANL de la primării.

Trebuie precizat că un apartament ANL costă, în medie, 18.500 de euro, iar chiriaşii acestora ar trebui să aibă venituri sub medie, în contextul în care scopul programului este acela de a sprijini tinerii aflaţi la început de carieră. Capacitatea de economisire a acestor chiriaşi este cel puţin uimitoare, dacă ne raportăm la statistici care arată că românii reuşesc să pună deoparte mai puţin de 50 de euro pe lună. În acest ritm, în cei nouă ani, un chiriaş ANL ar fi putut economisi aproximativ 5.400 de euro, suficient doar pentru avansul la un credit ipotecar, nicidecum pentru plata integrală a locuinţei.

Mai grav este că ANL nu construieşte la fel de repede pe cât vinde. Capacitatea statului de a asigura noi locuinţe sociale pare a fi limitată la circa 500 de unităţi pe an, în schimb vinde din fondul existent într-un ritm mult mai mare, de peste 800 de locuinţe pe an.

Paradox

 

De departe, Primăria Sectorului 6 a vândut cele mai multe locuinţe ANL în cei nouă ani de când chiriaşii pot deveni proprietari. Astfel, autoritatea locală a înstrăinat 1.066 de apartamente, din care mai bine de jumătate au fost cumpărate cu banii jos şi cu rate la primărie.

În tot acest timp, cererile de locuinţe sociale s-au înmulţit. „Avem 3.000 de cereri de unităţi locative sociale nerezolvate la Primăria Capitalei până în acest moment. Cu siguranţă sunt câteva mii şi la primăriile de Sector, pe care le vom cumula“, a declarat primarul Gabriela Firea la începutul lunii trecute.

 Chiar dacă statul a înfiinţat ANL tocmai pentru a construi locuinţe care să ajute cazurile sociale, Primăria Capitalei şi-a înfiinţat recent propria firmă de construcţii cu acelaşi scop, spre indignarea constructorilor privaţi, care anticipează o concurenţă neloială din partea acesteia. Pe de altă parte, ANL nu este bugetată suficient pentru a acoperi toate cererile înregistrate de primării. Spre exemplu, anul trecut, agenţia a finalizat doar 551 de locuinţe pentru tineri, din care doar 48 în Bucureşti, la care se adaugă 21 de locuinţe pentru rromi.  

În acest contextul, Gabrila Firea a anunţat că primăria pe care o conduce va demara anul acesta construcţia a 16 blocuri, a câte cinci etaje fiecare, ce vor însuma între 528 şi 656 de apartamente cu două şi trei camere destinate cazurilor sociale, însă vor fi şi locuinţe de serviciu. Proiectul va fi ridicat pe un teren de şase hectare din Capitală. Ea mai vrea să cumpere de pe piaţa liberă 500 de locuinţe pentru medicii şi asistenţii celor 19 spitale administrate de Primăria Municipiului Bucureşti. Cu alte cuvinte, impozitele şi taxele plătite de bucureşteni sunt distribuite spre două structuri publice care au acelaşi ţel: ANL şi Trustul de Construcţii Metropolitane.

 

La antipozi

Chiar dacă la nivelul ANL nu există niciun plan privind oprirea vânzării locuinţelor din programul pentru tineri, acest lucru s-ar putea întâmpla în acest an dacă guvernul aprobă Strategia Naţională a Locuirii. Ministerul Dezvoltării are în plan ca anul acesta să adopte în Guvern strategia, care are la bază un raport extins al Băncii Mondiale. Deocamdată, documentul se află în procedură de avizare internă, iar adoptarea va avea loc în funcţie de durata dezbaterilor din Guvern, se arată într-un răspuns formulat de minister la solicitarea revistei Capital.

Unul dintre punctele strategiei prevede că „locuinţele cu chirii subvenţionate construite pentru tineri de către ANL nu vor mai fi vândute, ci vor intra în fondul de locuinţe publice“.

În acelaşi document se constată că fenomenul migraţiei a condus la suprapopularea unor centre urbane şi la părăsirea locuinţelor din alte localităţi. Astfel, numărul locuinţelor a ajuns să îl depăşească pe cel al familiilor. Sunt circa 8,9 milioane de locuinţe la 7,2 milioane de familii, procentul locuinţelor vacante fiind de 16%, printre cele mai ridicate din lume. În acest sens, statul doreşte ca din 2020 să preia în fondul public clădirile vacante şi neutilizate, inclusiv cele istorice, potrivit Strategiei Naţionale a Locuirii.

O altă modalitate prin care statul vrea să sporească numărul locuinţelor publice este prin reducerea, cu până la 15%, a suprafeţelor minimale prevăzute de lege, exclusiv la construcţia de locuinţe publice. În opinia autorilor strategiei, făcând asta, „se urmăreşte reducerea costurilor de construcţie, a cheltuielilor curente pentru plata utilităţilor şi a costurilor de întreţinere a locuinţelor publice“.

Bani pentru locuinţe

 

Până la implementarea noilor politici, însă, în acest an se vor afla în diverse stadii de derulare şi promovare 5.352 de locuinţe pentru tineri, 105 locuinţe pentru rromi şi 514 locuinţe de serviciu, potrivit Ministerului Dezvoltării. Totuşi, numărul de locuinţe pe care statul le va finaliza în acest an nu va fi cu mult mai mare decât rezultatul din 2017, pentru că nu sunt bani. Programului de locuinţe pentru tineri i-au fost alocaţi 65 mil. lei, celui pentru comunităţile de rromi doar 5 mil. lei, iar pentru locuinţe de serviciu au fost rezervaţi 8 mil. lei.

Până la noi ordine, vânzarea locuinţelor ANL va continua nestingherită mărind discrepanţa dintre numărul cererilor înregistrate la primării şi numărul locuinţelor publice care pot fi închiriate cazurilor sociale.

Peste toate aceste probleme, Ministerul Dezvoltării spune că scopul strategiei sale este „identificarea măsurilor şi crearea instrumentelor pentru asigurarea accesului la condiţii de locuire adecvate pentru toate categoriile de persoane, până în anul 2030“.

Principalele schimbări aduse de Strategia Naţională a Locuirii

  • Oprirea vânzării locuinţelor pentru tineri construite de ANL
  • Achiziţionarea clădirilor vacante şi neutilizate
  • Acordarea de subvenţii pentru plata chiriei şi/sau a utilităţilor pentru familiile cu venituri reduse
  • Reducerea, cu până la 15%, a suprafeţelor minimale prevăzute de lege pentru locuinţele publice
  • Subvenţionarea lucrărilor de reabilitare termică a locuinţelor individuale (pe modelul celor acordate locuitorilor la bloc)
  • Minim 2% din locuinţele publice construite vor fi dedicate persoanelor cu dizabilităţi şi vârstnicilor
  • Sprijin financiar pentru combaterea insalubrităţii locuinţelor
  • Noua lege a locuinţei va reglementa raporturile dintre proprietar şi chiriaş

HAOS Majoritatea subvenţiilor publice oferite în sectorul locuirii vizează familiile cu venituri medii, se arată în Strategia Naţională a Locuirii

3 mld. lei a cheltuit statul român pentru construcţia celor aproximativ 34.000 de locuinţe ANL destinate închirierii de către tineri

Acest articol a fost publicat în numărul 14 al revistei Capital, disponibil la chioşcuri în săptămâna 9-15 aprilie 2018