Noul Cod de procedură civilă, actul normativ de la care toată lumea aşteaptă să genereze un soi de revoluţie în ceea ce priveşte durata proceselor şi relaţia dintre părţile implicate, a fost trecut, iar, la categoria „şi altele“ de către autorităţi. Ca orice altă lege menită să reformeze ceva  în România, şi Codul de procedură trebuie să „sufere“ înainte de a deveni activ.
De această dată, Executivul a decis să mute data intrării în vigoare de la 1 septembrie 2012 la 1 februarie  2013. Motivul invocat? Introducerea de anul acesta „ar putea genera blocaje la nivelul instanţelor, cu consecinţe grave de ordin procedural în activitatea de judecată, care ar putea conduce la afectarea dreptului de acces la justiţie și a dreptului la un proces echitabil, în termen rezonabil“. Ordonanţa de urgenţă care atestă amânarea aplicării noului Cod arată că bugetul pe anul acesta nu include şi sumele necesare susţinerii modificărilor care ar fi generate de noua lege. Trebuie menţionat că, pentru aplicarea în condiţii optime a noului Cod de procedură civilă, va fi necesar, în primul rând, un număr mai mare de judecători şi grefieri, ceea ce presupune cheltuieli suplimentare pentru bugetul statului.

Nu sunt bani nici de legi noi
În privinţa numărului suplimentar de judecători, lucrurile nu sunt încă foarte clare, însă, în urmă cu ceva timp, preşedintele Consiliului Suprem al Magistraturii, Alina Ghica, vorbea despre aproximativ 100 de judecători în plus. În opinia magistratului, efortul suplimentar nu este foarte mare. În orice caz, premierul Victor Ponta susţine că la buget nu există bani nici măcar pentru un grefier sau pentru un magistrat în plus.
„În bugetul pe 2012 adoptat anul trecut, nu au fost trecuţi banii nici pentru judecători, nici pentru grefieri, nici pentru instanţe, şi îi trecem noi acum pe măsură ce îi avem. Trebuie făcute concursuri pentru judecători, pentru grefieri. Practic, anul trecut, foarte clar, când s-a construit bugetul, s-a construit pe ideea că nu se aplică Codul de procedură civilă. Iar noi am reuşit să recuperăm o parte din întârzieri, însă discutând cu membrii CSM e foarte clar că nu reuşim până sâmbăta viitoare (1 septembrie). Şi atunci recurgem la o  amânare a datei de intrare pentru 1 februarie (2013)“, a declarat premierul după o discuţie cu membrii Consiliului Suprem al Magistraturii.  

Specialiştii se pregătesc de mult
Între timp, mediul privat a fost, ca de obicei, cu cel puţin un pas înaintea statului. Casele de avocatură din România au organizat, în ultimele luni, mai multe conferinţe şi seminarii pe tema implementării noului Cod de procedură civilă. La aceste evenimente au fost prezenţi inclusiv reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei şi ai Consiliului Suprem al Magistraturii. Mai mult decât atât, jucătorii mari din piaţă au organizat şi cursuri pentru avocaţii proprii. Aceste c­ursuri au menirea de a-i familiariza pe profesioniştii din respectivele societăţi cu prevederile ce urmau a intra în vigoare, se credea, la 1 septembrie. Nu a fost cazul.
 
Avocaţii aşteaptă schimbări „fără precedent“ şi „un puternic impact social“
Mai toate societăţile de avocaţi din România văd cu ochi buni noul Cod. De altfel, de la începutul discuţiilor asupra noilor prevederi, singurii adversari majori au fost judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Aşteptările profesioniştilor în avocatură coincid, până la urmă, cu cele ale oricărei persoane implicate într-un proces civil în România şi vizează cu precădere judecarea în termene rezonabile a proceselor. Altfel spus, este de aşteptat ca noul Cod de procedură civilă să permită o rezolvare mai rapidă, dar şi să instaureze o atmosferă de comunicare între părţile implicate în proces.
„Ansamblul reglementărilor noului Cod de procedură civilă este dominat de imperativul asigurării judecării cauzelor cu celeritate, concentrându-se, în primul rând, asupra identificării unor soluţii preventive, cum ar fi reducerea termenelor de judecată, dar şi asupra identificării unor posibile remedii, cum este crearea instituţiei contestaţiei privind tergiversarea procesului“, comentează, pentru Capital, Cătălina Mihăilescu, avocat senior la Ţuca Zbârcea şi Asociaţii. În opinia avocatului, „noul Cod de procedură civilă, alături de noul Cod civil, reprezintă un pas important în reformarea sistemului judiciar în materie civilă în România“. Cosmin Vasile, partener la Zamfirescu Racoţi Predoiu (ZRP) vorbeşte în termeni laudativi despre Codul de procedură civilă pe care îl apreciază ca pe un act fără precedent.
„Noul Cod de procedură civilă reprezintă o schimbare fără precedent în epoca modernă, conţinând un volum uriaş de noutăţi legislative“, spune Cosmin Vasile care admite, totuşi, că tocmai din cauza volumului mare de schimbări, punerea în practică a noilor reglementări nu va fi un proces deloc uşor. În opinia avocaţilor de la Muşat şi Asociaţii, noua lege va aduce, în primul rând, un plus de pragmatism în actul de justiţie.
„Intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă va aduce, înainte de toate, o abordare mai pragmatică a actului de justiţie, în particular sub aspectul judecării cauzelor în faţa primei instanţe“, arată Gheorghe Buta, deputy managing partner la Muşat şi Asociaţii. Avocatul oferă şi o perspectivă tehnică asupra noilor prevederi.
„Din punct de vedere tehnic, cele mai spectaculoase schimbări în procedura civilă sunt cele ce ţin de reglementarea judecării cauzei în prima instanţă, care va «arăta» cu totul altfel decât în procedura actuală. Ne referim aici în special la reglementarea fazei scrise, preliminară înmânării citaţiei părţii adverse, efectuarea cercetării judecătoreşti în camera de consiliu, administrarea probelor de către avocaţi şi încurajarea comunicării directe între aceştia a actelor de procedură“, explică Buta. O perspectivă nouă ne oferă şi specialiştii de la Schoenherr, care vorbesc despre „un puternic impact social“ al noilor prevederi.
„Intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă va produce, fără îndoială, un puternic impact social, impact care va fi resimţit pozitiv asupra mediului de afaceri, prin creşterea calităţii şi eficienţei activităţii jurisdicţionale şi reducerea duratei procesului civil fără a afecta drepturile fundamentale ale părţilor implicate. Noul Cod de procedură civilă vine ca un răspuns la minusurile unanim recunoscute ale vechiului sistem de procedură civilă, minusuri care au atras sancţionarea României prin decizii CEDO, dar şi din dorinţa de a armoniza dispoziţiile naţionale cu norme comunitare sau internaţionale“, arată Adina Jivan, avocat la Schoenherr şi Asociaţii.

Nimic nu este perfect. În aşteptarea „cutremurului“
Oricât de revoluţionar ar fi noul Cod de procedură civilă, el nu poate fi un act perfect şi nici măcar unul complet. Capital a întrebat mai mulţi avocaţi de la firme de prestigiu ce cred că lipseşte actului normativ. Răspunsurile au fost destul de variate. Despre lipsurile noului Cod, ne-a vorbit pe larg Cosmin Vasile. „Subliniez că prin simpla schimbare a legii sunt create premisele necesare, însă nu sunt atinse dezideratele respective. Ce obiective urmărite de legiuitor pot fi sau nu pot fi îndeplinite face tema unei alte discuţii, complicată şi pe alocuri dureroasă.
Eu îmi exprim speranţa că vor exista cel puţin câteva efecte imediate, şi, pe termen mediu şi lung, schimbări spectaculoase… Experienţa ultimilor zece ani arată că toate schimbările spectaculoase în materie de procedură civilă au generat «cutremure» în practică. În atare condiţii, trebuie ca noul Cod să se aplice, urmând ca, în funcţie de feedback şi de rezultate, să se modifice sau să se adapteze chestiunile care trebuie schimbate“, arată avocatul partener la ZRP.  Pe de altă parte, Gheorghe Buta, deputy managing partner la Muşat şi Asociaţii, consideră că ar fi necesară o perioadă de dezbatere şi testare a noilor prevederi. „Considerăm că o dezbatere asupra eventualelor ajustări legislative ale noului Cod de procedură civilă ar fi oportună după intrarea acestuia în vigoare şi parcurgerea unei perioade de aplicare a noilor prevederi procedurale.
Pe lângă o serie de modificări de ordin tehnic solicitate de instanţele judecătoreşti prin Consiliul Superior al Magistraturii chiar înainte de intrarea în vigoare a acestui act normativ, se impune ulterior testarea practică a noilor dispoziţii“, arată Buta. Cu un exemplu concret în  privinţa lipsurilor din noul Cod vin avocaţii de la Ţuca Zbârcea şi Asociaţii.
„Credem că legiuitorul va trebui să clarifice dispoziţiile referitoare la modalităţile de comunicare a actelor de procedură, precizând criteriile pe baza cărora se va analiza îndeplinirea conformă a formalităţilor de citare. În forma nou reglementată, procedura de citare este susceptibilă să dureze mai mult şi să implice mai multe subiecte pentru monitorizarea stadiului procedurii de citare.
Din aceste considerente, efectul legal urmărit, şi anume eficientizarea procedurii de comunicare a actelor de procedură, cu consecinţe asupra fluidizării actului de justiţie, nu va putea fi obţinut atâta timp cât, din punct de vedere logistic, nu este pregătită introducerea acestor dispoziţii“, spune Oana Cornescu, avocat la Ţuca Zbârcea şi Asociaţii. În concluzie, avocaţii consultaţi de Capital evidenţiază faptul că noile reglementări vor avea nevoie de timp pentru a putea fi puse în practică. Din această perspectivă, amânarea repetată a adoptării nu ajută pe nimeni, având în vedere că piaţa nu poate testa decât la modul teoretic eventualele efecte ale noului Cod.

4 avocaţi despre schimbări

  • Noul Cod prevede, pentru întâia oară, principiile care guvernează procedura civilă. Ambele aspecte sunt esenţiale pentru ca acest Cod, care conţine cvasimajoritatea dispoziţiilor în materie de procedură civilă, să reprezinte pasul decisiv pentru atingerea principalelor deziderate ale procesului civil. Cosmin Vasile – ZRP
  • Eliminarea recursului în cauze cu o anumită frecvenţă, înlocuirea re­cursului cu apel în anumite cauze şi proceduri, precum şi stabilirea unui termen maxim până la care trebuie să aibă loc primul termen de judecată în anumite cazuri vor duce la reducerea duratei procesului. Cătălina Mihăilescu – Ţuca Zbârcea
  • Este de aşteptat ca reformarea substanţială în materia executării silite, precum şi inovaţiile şi precizările legislative aduse în materia unor proceduri speciale, să creeze condiţiile asigurării executării prompte şi eficiente a titlurilor executorii. Gheorghe Buta – Muşat şi Asociaţii
  • Stabilirea unei faze scrise prealabile stabilirii primului termen va elimina posibilitatea amânării judecării cauzei pentru comunicarea întâmpinării şi a răspunsului la întâmpinare. Emeric Domokos – Schoenherr