casa de la tara ori gratarul din week-end de la Snagov. Oricat de euforici am fi, e imposibil sa nu observam, in drumurile noastre prin tara, strazile noroioase ori pline de gropi, maidanele, poienile si raurile napadite de gunoaie, raritatea utilitatilor publice in plin secol 21. Sau sa nu observam, cu ciuda, ca a strabate Romania de la un capat la altul pe drumurile noastre nationale iti ia tot atata timp cat sa traversezi jumatate de continent pe autostrazi.Luate la intrebari, autoritatile se plang de lipsa fondurilor. Pentru a rezolva cele mai multe din problemele mentionate, ar fi nevoie, in principal, de bani pentru salarii. Desigur ca ar mai trebui bani (foarte putini) pentru transportul deseurilor, (putini) pentru materialele necesare repararii drumurilor neasfaltate, (mai multi) pentru repararea drumurilor asfaltate ori (si mai multi) pentru tevi, racorduri ori robinete. Plata fortei de munca ramane, insa, in oricare din variante, chiar si in cea a constructiei de la zero a unei autostrazi, o componenta foarte importanta.In timp ce oficialii dau din colt in colt si asteapta pomana europeana sub forma creditelor nerambursabile ori a programelor pre-aderare, exista in Romania cateva zeci de mii de adulti valizi care nu numai ca nu produc nimic, dar carora bugetul de stat le plateste mancarea, imbracamintea, cazarea si chiar paza. Puscariasii, caci despre ei este vorba, ar putea fi utilizati, la preturi modice sau chiar gratis, pentru a rezolva probleme de genul celor mentionate mai sus.”Pe detinuti ii stimuleaza mai putin banii pe care ii primesc, cat posibilitatea de a li se micsora pedeapsa si de a-si umple timpul cu o activitate”, spune Diana Calinescu, de la Asociatia pentru Apararea Drepturilor Omului – Comitetul Helsinki (APADOR-CH). Potrivit legii, condamnatii pot lucra gratuit, in cadrul penitenciarului (la bucatarie, curatenie, gospodariile agro-zootehnice etc.) ori in folosul comunitatii – pentru primarii, asociatii caritabile, si remunerat, cu cel putin salariul minim pe economie, in cadrul atelierelor Regiei Autonome „Multiproduct” ori pentru diverse persoane fizice si juridice. Pentru patru zile de munca in conditii normale se considera executate cinci zile din pedeapsa, iar trei zile de munca neremunerata echivaleaza cu patru zile din pedeapsa. In acest fel, un detinut constiincios isi poate reduce cu pana la o treime timpul petrecut in spatele gratiilor. Legea mai spune ca, in cazul muncilor platite, detinutul va incasa doar 27% din salariu. Trei procente ii vor fi pastrate pentru ziua liberarii, iar restul de 70% din bani vor fi incasati de DGP. Ceea ce nu ar pica deloc rau. „Fondurile alocate (4.125 de miliarde de lei pentru 2004, din care circa 10% venituri proprii – n. red.) nu sunt suficiente. DGP si unitatile subordonate se confrunta cu dificultati majore (…) si inregistreaza datorii catre furnizorii de bunuri si servicii si obligatii restante catre personalul militar angajat de peste 300 de miliarde de lei”, spune directorul general Emilian Stanisor. Cu toate ca, atrasi de posibilitatea de a scapa mai repede de inchisoare, mai toti detinutii vor sa munceasca, doar putin peste un sfert din ei lucreaza. Unul din motivele obiective este imposibilitatea asigurarii supravegherii in exterior pentru un numar prea mare de persoane. „La Penitenciarul Craiova, de exemplu, ni s-a spus ca din cei 1900 de detinuti pot lucra maximum 600, pentru alti doritori neputandu-se asigura paza”, explica Diana Calinescu. In multe zone, obligatia de a le plati detinutilor salariul minim pe economie ii descurajeaza pe oamenii de afaceri care ar putea sa-i foloseasca. „Eu cu atat ii platesc pe cei mai multi dintre angajatii mei. De ce sa aduc niste puscariasi la aceiasi bani, ba sa le mai asigur si transportul, cand oricum aproape jumatate din forta de munca de la noi din comuna e in somaj?”, se intreaba Nicolae Popa, patronul unei societati agricole din Neamt.Un fost condamnat, Claudiu A., din Bucuresti, isi aduce aminte ca, in cei trei ani petrecuti intr-un penitenciar din sudul tarii, nu a lucrat decat o luna in interiorul inchisorii si cateva zile la strans gunoaie de pe un maidan, la cererea unei primarii. „Daca ar fi fost dupa noi, munceam si 10 ore pe zi, ca sa ne scada cu un sfert pedeapsa, dar conducerea penitenciarului nu-si dadea nici un interes, asa ca stateam toata ziua in celula – 16 insi in 10 paturi”, povesteste el.Cu toate acestea, lipsa de reactie a celor care ar putea beneficia de munca detinutilor pare a cantari cel mai mult. „Se impune acordarea sprijinului din partea unor ministere (…), in sensul folosirii fortei de munca speciale la lucrari de interes national, cum ar fi sistemele de irigatii ori constructia de cai ferate, poduri ori autostrazi”, crede Emilian Stanisor. Directorul general al DGP considera ca ar putea obtine venituri suplimentare si daca li s-ar pune la dispozitie teren agricol, ar fi extinsa activitatea „Multiproduct” si ar fi imbunatatita dotarea atelierelor de productie bugetara din cadrul penitenciarelor.

PENITENCIARELE DIN ROMaNIA IN CIFRE
· La 31 decembrie 2003, in 34 de penitenciare, 6 spitale penitenciare si 3 centre de reeducare minori se aflau 42.815 detinuti (1.894 femei si 895 minori).
· Capacitatea penitenciarelor din Romania era, la aceeasi data, de 36.196 de persoane.
· In medie, 12.000 din detinuti au fost folositi la munca zilnic in 2003.
· S-au prestat, in acelasi an, peste 377.000 de ore de munca in folosul comunitatii, la solicitarea unor institutii de cult, asociatii umanitare, instante de judecata, institutii ale administratiei locale (adica 9 ore pentru fiecare detinut).

CUM SE MUNCEsTE PESTE HOTARE
· In California, 7.000 din peste 300.000 de detinuti produc mobila, lentile, imbracaminte, salam sau placute de inmatriculare. Ei sunt platiti cu 30 pana la 95 de centi pe ora (salariul mediu al muncitorilor din Statele Unite este de 10 dolari pe ora). Cu toate acestea, atelierele penitenciarelor au inregistrat pierderi de peste 33 de milioane de dolari in ultimii opt ani, iar diverse institutii publice s-au plans ca au cumparat, in aceeasi perioada, produse de slaba calitate in valoare de 12 milioane de dolari.
· Detinutii din Marea Britanie pot lucra in ateliere (mergand de la confectii din lemn sau textile pana la sectii de design computerizat) sau in ferme. Salariul oferit este de cateva ori mai mic decat cel minim pe economie.
· In Polonia, puscariasii au la dispozitie 40 de ateliere in care pot lucra contra plata (circa 25% din ei muncesc acolo) si programe de lucru in folosul comunitatii, gratis, in special in salubritate (participantilor li se reduc pedepsele).
· Condamnatii din Franta erau obligati, pana in 1987, sa munceasca. Acum, ei pot lucra fie pentru penitenciar (bucatarie, curatenie etc.), fie pentru atelierele speciale, dar sunt platiti de circa zece ori mai putin decat salariul mediu.