perioada ne va lamuri daca putem vorbi de privatizari de succes. Privatizarea societatilor Aro, Tractorul si Roman s-a facut in ceasul al doisprezecelea. Cel putin daca ne gandim ca recent, la Bruxelles, guvernul Nastase a convenit cu Comisia Europeana o agenda de obiective care ar trebui indeplinite luna aceasta, pentru ca Romania sa aiba parte de un raport de tara favorabil. Cele trei privatizari erau si ele pe lista guvernamentala. Asa cum insa se aflau de ani de zile in programele incheiate cu Banca Mondiala. Privatizarea celor trei companii este importanta si pentru economia romaneasca. Cifrele sunt cea mai buna dovada. Impreuna, Aro, Roman si Tractorul pierdeau, la jumatatea acestui an, aproximativ 3.500 miliarde de lei, adica 98 milioane de dolari. Dar vestile proaste nu se opresc aici. Cele trei companii au in momentul privatizarii datorii de aproximativ 10.100 miliarde de lei, adica 274 milioane de dolari. Numai aceste cifre pot confirma faptul ca cele trei intreprinderi erau adevarate gauri negre ale economiei romanesti.
Interesant este ca in aceste conditii Guvernul si-a asumat preluarea la datoria publica a aproximativ 200 milioane de dolari. De unde vine aceasta cifra? Este simplu. Din totalul datoriilor celor trei companii (274 milioane dolari), investitorii si-au asumat plata a numai 73 milioane dolari. Restul, la datoria publica! si mai trebuie facut un calcul. In total, statul va incasa pe cele trei companii 250.000 euro (Tractorul), 150.000 dolari (ARO) si un euro (Roman). In plus, exista promisiuni de investitii in valoare de 32,3 milioane de euro si 15,8 milioane dolari. Asadar, intarzierea privatizarii timp de zece ani, in incercarea de a proteja salariatii din considerente sociale, a costat bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale sau bugetele locale aproximativ 200 milioane de dolari. Fara a mai pune la socoteala datoriile sterse, subventiile mai mult sau mai putin mascate si comenzile guvernamentale acordate in ultimii 13 ani.
Pentru cine au fost suportate toate aceste pierderi si datorii? In total, la inceputul acestui an, cele trei companii aveau impreuna circa 14.000 de angajati. Cati vor ramane dupa privatizare? La Tractorul Brasov primul val de disponibilizari de personal a fost in aceasta vara. Numarul personalului a scazut de la 6.200 la 4.700 de angajati. Dar lucrurile nu se vor opri aici. Noul proprietar, Landini SPA, din Italia, s-a angajat sa pastreze doar 3.200 de locuri de munca, ceea ce inseamna ca de la Tractorul va trebui sa mai plece inca aproximativ 1.500 de salariati.
La uzinele Roman lucrurile sunt si mai complicate. Cumparatorul, grupul malaezian Pesaka Astana, va prelua efectiv doar 1.000 de oameni din cei 5.000 care lucreaza acum in fabrica. Pentru restul, situatia este confuza. O parte dintre ei vor lucra in viitorul parc industrial care se va construi pe platforma industriala Roman din Brasov. In privatizarea societatii a fost introdusa si o clauza conform careia angajatii disponibilizati vor primi salarii compensatorii de-a lungul unei perioade de asistenta „fluctuanta”. „Daca pentru o perioada de timp nu am treaba cu salariatii respectivi, ii trimit acasa si primesc salarii compensatorii. Daca am treaba, ii rechem, in calitate de societate-administrator al parcului tehnologic, si ii platesc corespunzator”, a explicat Ovidiu Musetescu, presedintele APAPS. Marea problema va fi daca firmele care vor activa in parcul industrial vor avea nevoie in mod real de muncitorii trimisi acasa de la uzinele Roman. In ceea ce priveste Aro Campulung, noul proprietar, firma Cross Lander, va avea nevoie de 1.500-1.700 de angajati, din cei 2.200 existenti acum pe statele de plata.
Ce vor face noii investitori cu proaspetele achizitii? Declaratiile cumparatorilor sunt clare. Cross Lander vrea sa inceapa la Campulung productia unui nou autovehicul de teren. John Perez, presedintele si directorul companiei americane, anticipeaza ca productia va ajunge in primul an la un volum de 10.000 de bucati, din care 6.000 vor fi vandute in SUA, iar restul in America Latina si Europa. Pesaka Astana, cumparatorul de la Roman, fabrica in Malaezia vehicule grele pe care le vinde Ministerului Apararii si unitatilor de pompieri din tara de origine. Este de asteptat ca productia de la Roman sa fie integrata grupului cumparator.
Landini, cumparatorul fabricii Tractorul, este unul dintre cei mai mari producatori de tractoare si masini agricole din lume. Landini opereaza deja in Romania, prin Romet Buzau, acolo unde asambleaza tractoare de putere medie. Ramane de vazut ce va face Landini la Brasov. Vanzatorul, adica APAPS, si-a luat o masura asiguratorie: a inclus in contractul de privatizare de la Tractorul si Aro o clauza care prevede ca timp de cinci ani noul cumparator sa nu poata schimba obiectul de activitate al companiei. Adica sa nu o poata scoate de pe piata.
Roman Brasov
Pret: 1 euro, investitii – 4 milioane euro; datorii si credite asumate – 45 milioane euro.
Pierderi: 901,7 miliarde lei (23,7 milioane euro).
Datorii la 30 iunie 2003: 3.485 miliarde lei (91,7 milioane euro).
Clauze contractuale: cumparatorul s-a angajat sa achizitioneze trei hale. In spatiile achizitionate se va continua productia de autocamioane. Cumparatorul va detine intre 10 si 25% din parcul tehnologic care urmeaza sa fie construit pe structura spatiilor disponibile, 105 ha. Investitorul s-a obligat sa plateasca pretul rezultat din conversia pachetului datoriilor Roman catre Distrigaz si Electrica, suma reprezentand minimum 10% din valoarea creantelor convertite in actiuni.
Tractorul Brasov
Pret: 250.000 euro, investitii asumate de 28,3 milioane euro, 17 milioane euro, datorii si credite asumate pentru plata.
Pierderi: 1.522 miliarde lei (40,07 milioane euro).
Datorii la 30 iunie: 2003: 5.021 miliarde lei (132,1 milioane euro).
Clauze contractuale: cumparatorul s-a angajat sa nu aprobe in cadrul AGA ca societatea sa isi modifice obiectul principal de activitate pe o perioada de cinci ani. Landini s-a angajat sa pastreze 3.300 de locuri de munca. Investitorul s-a angajat sa respecte contractul colectiv de munca incheiat intre sindicat si societate. Cumparatorul s-a obligat sa nu greveze cu sarcini actiunile societatii pe perioada realizarii investitiilor.
Aro Campulung
Pret: 150.000 USD, investitii asumate de 15,8 milioane dolari, 11,4 milioane doalri, datorii si credite comerciale asumate.
Pierderi: 1.131 miliarde lei (34,2 milioane dolari).
Datorii la 31 iulie 2003: 1.663,5 miliarde lei (50,4 milioane dolari).
Clauze contractuale: investitorul s-a angajat sa realizeze o cifra de afaceri din care minimum de 70% sa fie obtinuta din obiectul de activitate.
Cumparatorul nu are dreptul sa decida pe o perioada de cinci ani lichidarea voluntara a societatii sau declansarea procedurii reorganizarii judiciare si falimentului la cererea debitorului.
