Ajutorul de stat in Romania nu este o noutate. Nici criteriile, uneori total neortodoxe, de acordare a acestuia nu sunt noi sub soare. Reesalonari de datorii impresionante la bugetul statului, stergerea lor cu buretele ordonantelor de urgenta, plati compensatorii acordate concomitent cu ajutorul de somaj, subventii mascate sub titulatura generoasa de "asistenta" - sunt doar cateva dintre manevrele ce pot fi facute cu banul public. Un proiect de lege initiat de Camera Deputatilor in colaborare cu
Ajutorul de stat in Romania nu este o noutate. Nici criteriile, uneori total neortodoxe, de acordare a acestuia nu sunt noi sub soare. Reesalonari de datorii impresionante la bugetul statului, stergerea lor cu buretele ordonantelor de urgenta, plati compensatorii acordate concomitent cu ajutorul de somaj, subventii mascate sub titulatura generoasa de „asistenta” – sunt doar cateva dintre manevrele ce pot fi facute cu banul public. Un proiect de lege initiat de Camera Deputatilor in colaborare cu Consiliul Concurentei incearca sa puna punct practicilor discutabile si se bizuie pe un arbitru cu care se crede ca guvernele nu se pun: functionarii de la Bruxelles.
Consiliul Concurentei face legea
Orice sprijin din resurse de stat, indiferent de forma pe care o ia, constituie ajutor public. Se poate materializa in subventii, anularea datoriilor sau preluarea pierderilor, exceptari, reduceri sau amanari de la plata taxelor si impozitelor, renuntarea la obtinerea unor venituri normale de pe urma fondurilor publice, inclusiv acordarea unor imprumuturi cu dobanzi preferentiale. Si tot in categoria ajutorului pe banul public intra garantiile acordate de stat sau de alte autoritati publice in conditii preferentiale, participari la capitalul agentilor privati, reduceri de pret la bunurile furnizate si serviciile prestate catre autoritati publice sau catre alte organisme care administreaza resurse ale statului, inclusiv vanzarea unor terenuri apartinand domeniului privat al statului sub pretul pietei. Schemele de acordare a ajutoarelor de stat trec pe la Consiliul Concurentei. Acesta decide daca masura adoptata este ajutor de stat, autorizeaza derularea asistentei, impune conditii sau obligatii menite sa asigure ca mediul concurential normal nu este afectat, iar acordurile internationale nu sunt incalcate sau, daca este cazul, interzice acordarea ajutorului respectiv. Sunt si exceptii. Deocamdata una este sigura: ajutorul acordat unui agent economic, pe o perioada de pana la trei ani, in valoare de un miliard de lei, se considera autorizat si nu are nevoie de notificarea Consiliului Concurentei. Vor fi si altele, cuprinse intr-un regulament elaborat de consiliu.
Recuperarea ajutorului acordat ilegal sau a celui interzis se face prin justitie. Consiliul Concurentei poate cere Curtii de Apel sa dispuna recuperarea de catre furnizorul ajutorului sau rambursarea de catre beneficiarul acestuia a dobanzii aferente sumei ajutorului de stat, la o rata pe care are dreptul sa o decida. Daca ajutorul este ilegal, dar ulterior acordarii lui primeste aprobarea Consiliului Concurentei, dobanda se calculeaza de la data primirii lui pana la cea a avizarii. Daca ajutorul este interzis, adica nu se incadreaza in categoriile prevazute de lege, dobanda se calculeaza de la data acordarii pana la cea a recuperarii acestuia.
Adio, platilor
compensatorii
Cei care au pus umarul la elaborarea proiectului de lege spun ca acesta este plin de calitati si ca dupa intrarea lui in vigoare, preconizata pentru data de 1 ianuarie 2000, mediul de afaceri din Romania se va schimba in bine, iar Uniunea Europeana, ne va privi mai ingaduitor. Deputata Mariana Stoica, presedinte al Comisiei pentru Integrare Europeana, este convinsa ca prevederile legii sunt o mana intinsa intreprinzatorilor privati si zonelor defavorizate. Intreprinderile mici si mijlocii, cu cel mult 250 de angajati, au acces la asistenta pentru a inlatura dezavantajele legate direct de marimea firmei. Ele pot primi si ajutor pentru instruirea personalului, pentru crearea de noi locuri de munca. Exportatorilor li se inlesneste participarea la actiuni de genul „saptamanilor nationale”, la targuri internationale, magazine de prezentare. Acestui aspect i se adauga unul la fel de important : „Legea este o directiva a UE. Suntem obligati s-o adoptam, face parte din conditiile de aderare”.
Nicolae Serdin, director in cadrul Consiliului Concurentei, crede ca nimeni nu o sa-si mai bata joc de banul public. „Dupa ce sunt avizate in tara, schemele de acordare a ajutoarelor vor fi trimise la Bruxelles pentru a fi aprobate. Si nu cred ca platile compensatorii, fara conditii ferme de restructurare, vor fi aprobate, pentru ca nicaieri in tarile UE asa ceva nu se practica”. Optimismul oficialitatilor este contrazis insa de pesimismul potentialilor beneficiari. Mihai Ionescu, secretarul general al Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor, vede in proiectul de lege „inca o bifare pe lista pe care ne-o cere UE” si crede ca „in 2000 se va mai gasi un Remes care sa o suspende”. Avand in vedere ca si anul viitor va fi un varf de sarcina in plata datoriilor externe si ca bugetul va fi, cu siguranta, tot de austeritate, este posibil ca pesimistii sa aiba dreptate.
Destinatiile ajutorului de stat
l Intreprinderile mici si mijlocii cu cel mult 250 de angajati, daca se urmareste inlaturarea dezavantajelor legate direct de marimea firmei in cauza.
l Protectia mediului inconjurator, cu conditia respectarii principiului „poluatorul plateste”. Investitiile destinate reducerii poluarii pot fi subventionate cu pana la 25% din totalul sumei brute sau prin reduceri de taxe si impozite, in cote diferentiate, cu efect echivalent.
l Instruirea angajatilor si crearea de noi locuri de munca, cu conditia ca acestea sa nu fie acordate in sectoarele in care exista o supradimensionare a capacitatilor.
l Dezvoltarea regionala, in masura in care nu influenteaza concurenta si numai daca scopul acestui ajutor este de a asigura agentilor economici din zona avuta in vedere aceleasi sanse de dezvoltare ca si ale celor din alte zone ale tarii.
l Promovarea exporturilor.
l Cercetare fundamentala, cercetare aplicativa, cercetare precompetitiva.
l Promovarea culturii si conservarea patrimoniului national.