Un exemplu menționat de Florin Dănescu, directorul executiv al Asociației Române a Băncilor (ARB), este proiectul de lege propus de USR. Acesta limitează plățile către operatorii de jocuri de noroc la 10% din venitul unui jucător. Dănescu consideră această măsură un exemplu de intervenție excesivă, care creează un cost suplimentar pentru bănci fără a aborda problemele economice majore.
„Băncile sunt obligate printr-o inițiativă legislativă să monitorizăm și să nu permitem plăți la păcănele mai mari de 10% din salariu. Deci, un Big Brother online. Ăsta e răspunsul la grijile pe care le avem astăzi?
Încă un cost suplimentar pentru o industrie care nu se află deloc, așa cum se spune, în topul profitabilității”, a spus joi Florin Dănescu, directorul executiv al Asociației Române a Băncilor la conferința „Anul Financiar 2025” organizată de Finmedia.
Florin Dănescu atrage atenția asupra problemelor economice reale ale României
România se confruntă cu o scădere a nivelului de democrație, iar agențiile de rating au schimbat perspectiva țării de la „stabilă” la „negativă”. Deși această modificare nu înseamnă o deteriorare directă a ratingului, este un semnal de alarmă care ar trebui să determine autoritățile să-și ajusteze politicile.
„Am trecut din perspectiva nivelului de democrație în zona hibrid. Agențiile de rating au schimbat perspectiva României de la „stabil” la „negativ”. Nu e o deteriorare a ratingului, dar e un semnal că trebuie să ne schimbăm comportamentul.
Sigur că e foarte greu, pentru că ar fi un punct de inflexiune, ceea ce e foarte greu și nici nu avem experiența asta”, a spus Dănescu la conferința „Anul Financiar 2025”.
Totuși, lipsa de experiență în gestionarea unor astfel de momente critice face dificilă o schimbare reală a direcției economice.
„Dacă te uiți la volumul anual al tuturor tranzacțiilor din construcții, din piața imobiliară în general, te aștepți ca la nivelul nostru de trai, la faptul că 30% din populația României este la nivelul de excluziune socială, te aștepți ca puțină lume să aibă bani să cumpere o casă altfel decât prin credit.
Dar când afli că între 50 și 80% din totalul tranzacțiilor se fac cu bani cash, nici nu mai știi ce să mai zici. Dublez cu toată convingerea ce a spus Gabi Biriș că ne putem face mai mult rău din interior decât din afară”, a mai spus directorul executiv al ARB.
Un alt aspect important semnalat de Dănescu este nivelul redus al intermedierii financiare în România, care este printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană. În același timp, economia se confruntă cu un paradox: deși 30% dintre români se află la limita excluziunii sociale, între 50% și 80% din tranzacțiile imobiliare sunt efectuate în numerar.
Acest fenomen indică un nivel ridicat al evaziunii fiscale și ridică întrebări cu privire la sursa acestor fonduri.
În timp ce libertatea politică este foarte mare, libertatea economică aproape că nu se vede
Directorul ARB subliniază că populismul joacă un rol semnificativ în dinamica economică a României, afectând eficiența și dezvoltarea economică. În timp ce libertatea politică este foarte mare, libertatea economică aproape că nu se vede. Această lipsă de echilibru creează probleme pe termen mediu și lung, deoarece economia nu reprezintă o prioritate reală în deciziile politice.
„Cât din lipsa noastră de eficiență economică se datorează populismului sau factorului politic neorientat spre economie? Există libertatea economică și libertate politică. Libertatea economică aproape că nu se vede.
Libertatea politică este foarte mare. Dacă ele nu sunt echilibrate și dacă economia nu înseamnă nimic pentru politica României, atunci avem o problemă pe termen mediu și lung”, a subliniat specialistul.
Dănescu a menționat și faptul că este nevoit să petreacă mult timp în Parlament pentru a apăra industria bancară de inițiative legislative care îi sunt defavorabile. În unele cazuri, a participat la până la 60 de ședințe anuale, ceea ce reflectă o tendință de reglementare excesivă a sectorului bancar.
Un alt mit pe care Dănescu îl demontează este cel al „profiturilor nesimțite” ale băncilor. Deși industria bancară este adesea criticată pentru nivelul ridicat al câștigurilor, datele arată că sectorul se află pe ultimele locuri în Europa în ceea ce privește rentabilitatea activelor.
Rentabilitatea capitalurilor proprii situează băncile din România pe locul nouă în clasamentul european, iar eforturile depuse pentru a obține profit sunt considerabile. Dacă profiturile băncilor sunt catalogate drept exagerate, atunci alte industrii din România ar trebui să fie analizate și mai atent.
