Guvernul pregateste un act normativ ce urmeaza sa „inghete” creante bugetare de 74,5 de mii de miliarde de lei, cam 4% din produsul intern brut al Romaniei. Sunt datoriile istorice a 91 de mari companii de stat, carora nu li se intinde acum, pentru prima data, o mana de ajutor. Daca societatile se restructureaza pana in 2007, datoria se sterge, iar pentru deblocarea platilor primesc bani de la buget. Companiile care nu se restructureaza vor fi lichidate. Schema poate fi aplicata o singura data si numai cu avizul Consiliului Concurentei, autoritate cu drept de veto in cazul acordarii ajutoarelor de stat. Posibilele efecte nocive ale amnistiei fiscale anuntate, respectiv cresterea deficitului bugetar si distorsionarea mediului concurential, au fost si au ramas puncte sensibile in negocierile cu Uniunea Europeana si Fondul Monetar International. Economia Romaniei este prinsa in cercul vicios al arieratelor: reducerea lor, conditie ceruta de Uniunea Europeana pentru a ne acorda statutul de economie de piata functionala, dar si de Fondul Monetar International in acordurile stand-by, nu se poate face decat prin amnistie fiscala. Dar amnistia fiscala duce la cresterea deficitului bugetar, iar deficitul bugetar este, la randul sau, indicator de performanta in ochii organismelor internationale.
Cele 91 de companii de stat ce ar putea face obiectul stergerii datoriilor istorice au in spate o bogata istorie de reesalonari si scutiri de penalitati pentru obligatiile neonorate. Toate le-au fost acordate cu conditia restructurarii activitatii. Restructurarea nu s-a produs, datoriile au continuat sa se adune, accentuand dezechilibrul dintre sectorul privat, orientat catre economie de piata si competitie, si sectorul de stat, devenit povara fiscala. Din aceasta perspectiva, apare intrebarea daca este sau nu eficient ajutorul acordat datornicilor. „Solutia este acceptabila in conformitate cu acordarea ajutoarelor de stat in Uniunea Europeana. Exista insa posibilitatea ca in ciuda acestui ultim sprijin oferit, dar neconditionat de existenta unui program real, viabil si concret de masuri de restructurare, efectele asteptate sa nu apara”, considera Gabriela Dragan, director al Departamentului de studii europene din cadrul Institutului European din Romania. Consiliul Concurentei apreciaza curatirea de datorii a celor 91 de societati ca fiind necesara. „Nu avem alta solutie daca vrem sa le privatizam. Nici nu suntem singurii care o aplicam; Germania a facut la fel cu companiile de stat din landurile estice”, declara consilierul pe probleme de concurenta Nicolae serdin.
Intre recent anuntata „inghetare” a creantelor bugetare si cele anterioare exista diferente importante. Ea are loc inainte de aparitia unei noi legi a ajutorului de stat, lege ce ar trebui sa faca din Consiliul Concurentei un organism imun la presiunile politice. Se face totodata pe fondul negocierilor cu Uniunea Europeana pentru inchiderea capitolului Concurenta. Sunt elemente ce ar putea obliga Guvernul sa intinda pentru ultima data mana celor care nu-si platesc datoriile.
Cum se „ingheata” 74,5 de mii de miliarde de lei
· Schema ajutorului de stat:
Arierate in suma de 74,5 de mii de miliarde de lei sunt inghetate la nivelul din 31 decembrie 2002 (este stopata cresterea lor cu penalitati si majorari de intarziere). In plus, companiilor li se acorda fonduri pentru deblocarea platilor cu furnizorii. La randul lor, companiile sunt obligate sa se restructureze. Au la dispozitie patru ani de zile, dupa care cele ramase neprivatizate si nerestructurate intra in lichidare. Celorlalte li se sterg datoriile. Ajutorul de stat se acorda o singura data.
· Criteriul selectionarii celor 91 de companii de stat cu datorii: importanta strategica (pe lista figureaza Electrica, Termoelectrica, Distrigaz etc.).
Ajutoarele de stat au doua taisuri
· Ajutorul de stat este un tratament discriminatoriu pe de-o parte fata de firmele care isi onoreaza obligatiile bugetare, iar pe de alta parte, fata de companiile cu datorii, carora li se aplica penalitati si majorari de intarziere. Pentru ca onorarea/neonorarea obligatiilor bugetare se reflecta in costul final al produselor, ajutoarele de stat distorsioneaza concurenta.
· Renuntarea de catre stat la incasarea creantelor bugetare duce la cresterea datoriei publice. Acoperirea golului bugetar se face, de regula, prin intarirea fiscalitatii directe, impozitul pe venit si cel pe profit fiind cele mai sigure la colectare.
· Venituri bugetare mici inseamna fonduri reduse pentru investitii, sanatate, educatie, cultura.
