Declanşarea de către Comisia Europeană a procedurilor de încălcare a legislaţiei europene prin contractul de privatizare a Petrom poate aduce statul în situaţia de spectator la masa la care se iau deciziile strategice pentru cea mai mare companie autohtonă.

Mai rău de atât nu se poate, am fi fost tentaţi să spunem privind în urmă la privilegiile pe care investitorul austriac OMV le-a obţinut prin contractul de privatizare încheiat cu statul român pentru achiziţia pachetului majoritar de acţiuni al companiei petroliere din România. Că se poate şi mai rău s-a dovedit săptămâna trecută, când a ieşit la iveală faptul că statul român ar putea să piardă toate drepturile contractuale prin care îşi poate apăra propriile interese şi prin care poate împiedica unele decizii ale acţionarului majoritar.

CE a iniţiat aşa-numita procedură de „infringement“ (încălcarea legislaţiei europene) împotriva României în legătură cu ceea ce a fost numit generic „acţiunea de aur“, deţinută de statul român după privatizarea companiei Petrom. „Există un principiu al liberei circulaţii a capitalurilor conform căruia nu sunt permise astfel de prevederi contractuale. Acestea trebuie eliminate din contract pentru că numai aşa procedura va fi oprită“, a declarat comisarul european Leonard Orban. În cazul Petrom, contractul nu prevede în mod explicit că statul deţine „acţiunea de aur“, dar există anumite clauze ce pot fi interpretate ca restricţionări în activitatea noului proprietar şi care pot fi asimilate unei „acţiuni de aur“, a informat Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS). Concret, până la 31 decembrie 2009, anumite decizii privind vânzarea sau înstrăinarea acţiunilor deţinute de investitorul strategic, schimbarea obiectului de activitate a companiei, vânzarea anumitor active esenţiale sau achiziţii de noi active pot fi aprobate în şedinţele Adunării Generale a Acţionarilor (AGA) numai dacă există o majoritate de cel puţin 75% din voturi, atâta timp cât statul deţine mai mult de 25% din acţiunile societăţii. În acelaşi timp, actul constitutiv al societăţii prevede ca anumite decizii (vânzarea rafinăriei Petrobrazi sau a activelor ce depăşesc 75 de milioane de euro) să poată fi luate de Consiliul de Supraveghere cu opt voturi din nouă. În componenţa Consiliului de Supraveghere intră cinci reprezentanţi ai OMV, doi ai AVAS, unul din partea Fondului Proprietatea şi un reprezentant al BERD.

Comisia Europeană a atras atenţia încă de la momentul privatizării asupra situaţiei de la Petrom. Existenţa acestui drept special de vot al statului român, cu care OMV a fost de acord la momentul semnării contractului, a fost posibilă atâta timp cât România nu era integrată în piaţa unică europeană. După aderare, însă, acest vot nu mai este tolerat, fiind considerat de Comisie drept un precedent negativ pentru alte privatizări.
Totuşi, nu putem să nu remarcăm „atenţia“ deosebită de care s-a bucurat Petrom la CE. Ce mai poate face statul român acum? „Statul are suficiente pârghii pentru a negocia această „acţiune de aur“ la Bruxelles. Important este să o şi dorească“, ne-a declarat Liviu Luca, şeful sindicatului Petrom, făcând referire la graba cu care premierul Tăriceanu a anunţat că este deschis modificării contractului de privatizare.

De ce tocmai Petrom?

„Reprezentanţii statului român împreună cu cei ai OMV ar trebui să prezinte din nou situaţia la Bruxelles. Aceste prevederi pot fi scoase din contract, dar în acelaşi timp OMV poate semna un angajament că nu va lua deciziile ce făceau obiectul respectivelor clauze fără acordul statului român“, ne-a explicat fostul ministru al economiei, Dan Ioan Popescu. La rândul său, Vasile Puşcaş, fostul negociator-şef cu UE, a declarat că există excepţii admise de Curtea Europeană privind acţiunea de aur în domenii ce ţin de securitatea naţională.

„România are nevoie să-şi apere anumite prevederi de ordin strategic şi care ţin de interesul public. Există argumente ce ar putea fi aduse de statul român în faţa responsabililor europeni“, a precizat Puşcaş.

Este destul de greu de crezut, în condiţiile în care există – conform surselor din piaţă – 9.000 de procese la nivelul UE pe această temă, că oficialii europeni s-au autosesizat tocmai vizavi de situaţia Petrom, cu atât mai mult cu cât este vorba de câteva prevederi care îşi pierd valabilitatea la finele lui 2009. În mod cert le-a fost reamintită această problemă, mai ales că intervenţia CE vine după ce statul român a făcut o demonstraţie de forţă prin decizia de închidere a Arpechim, pe motivul nerespectării obligaţiilor de mediu.