Statul român, dator față de furnizorii de energie

Daniela Dărăban a afirmat că membrii ACUE acoperă aproximativ 50% din piața de energie electrică, respectiv 90% și puțin din piața de gaze naturale. Ea a menționat că, potrivit estimărilor, problema principală pentru 2024 este legată de energia electrică, având în vedere că pentru cele două plafoane a fost încă facturată.

Dărăbean a estimat că datoria pentru 2024 se ridică la aproximativ un miliard de euro, însă, din păcate, această sumă nu este confirmată de ANRE. Aceasta a explicat că, în cursul anului 2024, ANRE a modificat viziunea referitoare la modul în care se depun documentațiile pe platformele de decontare, schimbare care a generat numeroase întârzieri și corecții în ghidul de depunere.

„Membrii ACUE acoperă 50% şi ceva din piaţa de energie electrică, 90% şi un pic din piaţa de gaze naturale. Din estimările noastre, pe energie electrică este de fapt şi de drept problema pe 2024, când încă s-a facturat pentru cele două plafoane. Credem, din estimările noastre, că suntem undeva la un miliard de euro datorie pentru 2024. Dar, din nefericire, suma nu este confirmată de ANRE, pentru că în cursul anului 2024 ANRE şi-a schimbat viziunea vizavi de modul în care se depun documentaţiile pe platformele de decontare, schimbare care a generat foarte multe întârzieri, corecţii în ghidul de depunere. Ultimele corecţii au apărut undeva în luna august 2024 şi în momentul de faţă probabil că furnizorii sunt în faza în care ori se clarifică, ori au început să încarce date. Dar acesta este motivul întârzierii”, a afirmat ea.

Cât despre gazele naturale, directorul ACUE a menționat că, în anii 2023 și 2024, s-au facturat sume semnificativ sub plafon. De asemenea, există probabil multe sume de recuperat din regularizări, iar aceste sume sunt estimate a fi în jurul a 300 de milioane de lei.

Potrivit Danielei Dărăbean, menținerea schemei de plafonare ar genera un efect în lanț pe întreaga piață. Aceasta a mai menționat că nu se știe cât timp furnizorii vor putea face față financiar, din punctul de vedere al împrumuturilor, acestor scheme.

„Există şi acest risc administrativ, cu reveniri peste decizii. Anul trecut, ANRE a acceptat într-un fel, acum revizuieşte. Să ştiţi că toate aceste costuri, de riscuri de reglementare şi riscuri administrative în orice afacere sunt cuantificabile. Ele reprezintă un risc care poate, la un moment dat, să ducă la o decizie a unui business, să zică: domnule, chiar nu mai vreau să-mi desfăşor activitatea în aceste condiţii. După care, pe tot lanţul… Deci până la urmă clientul va suferi, pentru că nu va exista competiţie la ofertele către clientul final”, a spus aceasta.

Schema de plafonare a prețurilor la energie, greoaie și greu de administrat

Directorul ACUE a declarat că schema de plafonare a prețurilor la energie este foarte complexă și dificil de gestionat. Ea a exprimat dorința de a ieși din această schemă, subliniind că rolul furnizorilor pe piața de energie este diferit.

„Cred că am ajuns cumva la momentul la care ar trebui să spunem că acest mod de finanţare a ajutorului social trebuie să se schimbe, pentru că ajungem, până în martie 2025, în al 4-lea an de implementare, când furnizorii şi-au asumat, de fapt prin obligaţia impusă de lege, un nou rol, cel de a finanţa reducerile de preţ decise de statul român. Schema este foarte greoaie şi greu de administrat.

Vedeţi toate aceste modificări, completări, reinterpretări. Ne dorim să ieşim din această schemă pentru că rolul furnizorilor este altul pe piaţa de energie şi am vrea să facem lucrurile la care ne pricepem: să asigurăm energia, nu să plătim reducerile de preţ decise de statul român”, a declarat Daniela Dărăban.

Potrivit acesteia, în prezent, problema principală este proporția costului de achiziție a energiei. A adăugat că, dacă piața nu va oferi oportunitatea de a cumpăra energie la un preț avantajos, nu vom putea obține un preț final favorabil.

„Dacă ne uităm care sunt elementele care duc la creşterea preţului în factura finală, aproximativ 50% este procentul pe care furnizorul îl plăteşte cu achiziţia energiei. Restul sunt toate segmente de cost fix: tariful de distribuţie, taxe, TVA, tariful de transport, cele de sistem. Deci toate sunt fixe, plus marja furnizorului.

Dar oricum, şi când nu era plafonată, marja nu depăşea niciodată 5%, cumva între 3% şi 5% au fost istoric marjele furnizorului. Când ne uităm la aceste componente de cost, componenta care are ponderea cea mai mare şi este volatilă este costul de achiziţie. Dacă piaţa nu va asigura posibilitatea de a achiziţiona energie la un preţ bun, nu vom avea preţ final bun”, a spus ea.

Daniela Dărăban a spus că, în opinia membrilor ACUE, ieșirea din schema actuală de plafonare trebuie realizată cu precauție în toate segmentele pieței, inclusiv în ceea ce privește piața liberă, partea de angro, achiziții și lichiditatea pieței.

„În momentul de faţă, dacă vă uitaţi pe tranzacţiile care se efectuează pentru 2025, veţi vedea că lichiditate este zero, aproape zero. În aceste condiţii, ne gândim că o singură soluţie pe care o mai ai la dispoziţie astăzi, în noiembrie, este un mod de a asigura lichiditatea cu care eşti cât de cât obişnuit. Am avut această situaţie cu Gas Release Program pentru o perioadă de timp exact în acest context de a crea lichiditate pe piaţă. Propunerea noastră a fost: faceţi ceva similar şi pe piaţa de energie electrică, un Power Release Program. Este o modalitate de a asigura accesul la energie în cursul anului 2025, într-un mod de programare a cantităţilor.

Nu vorbim de control de preţ, este doar la cantităţi. Credem că este o soluţie. Nu spunem că este singura. Poate sunt şi altele, dar nu poţi să crezi că vei avea un preţ bun pentru 2025 când tu astăzi, în noiembrie, ai lichiditate zero. Tranzacţii aproape zero pe 2025. (…) Dacă noi avem, prin lege, un nivel de obligaţie de achiziţie în funcţie de un procent din portofoliu, probabil ar trebui să ne gândim în oglindă, cel puţin. Dar cred că aceste detalii ar trebui stabilite la masă şi cu producătorii.

Cred că ar trebui o discuţie, pentru că înţelegi şi nevoia lor de a avea predictibilitate şi de a-şi putea profila produsele, de a-şi putea face pachetele cum consideră. Adică Gas Release Program a fost un program care s-a implementat în acord cu producătorii. Deci cred că şi Power Release Program trebuie să funcţioneze, la fel. (…) Noi o propunem ca soluţie temporară, adică pe o anumită perioadă de timp, exact cum este şi este şi Gas Release Program, dar în momentul de faţă ce vedem noi pe partea de achiziţie de energie este îngrijorător”, a explicat aceasta.

Directorul ACUE a semnalat că, dacă se va continua cu această metodă de plafonare a prețurilor, aceasta începe să devină dăunătoare pentru piață, deoarece nu mai există lichiditate și competiția a dispărut.

„Deja, dacă, să spunem, pentru doi ani de zile a fost justificat de creşterile absolut extraordinare de preţ pe piaţa angro, în momentul de faţă nu are absolut nicio justificare şi devine nociv”, a afirmat ea.