Statul român va câştiga în acest an peste 43 de miliarde de lei din taxele şi dividendele plătite de sectorul energetic, ca urmare a majorării preţurilor, a afirmat, marţi, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie din România (AFEER), Laurenţiu Urluescu, într-o întâlnire cu presa.

Furnizorii n-au primit încă niciun ban drept compensare

„Furnizorii nu au primit până acum niciun ban drept compensare pentru perioada care începe în aprilie. Pentru perioada noiembrie – martie, primii bani i-am primit după şapte luni, acum au trecut patru luni de la începutul noii scheme, sperăm să primim banii mai repede decât în prima schemă. Aceasta deşi legea spune că trebuie să primim banii în 45 de zile. Autorităţile spun că furnizorii au transmis greu informaţiile, dar interesul nostru este să completăm repede şi să luăm banii repede. Dacă am întârziat a fost din cauza neclarităţilor”, a afirmat Urluescu.

El a arătat că există o mare discrepanţă între necesarul de decontare şi sumele acordate la rectificarea bugetară.

„Din rapoartele ANRE şi din declaraţiile din presă, statul a plătit furnizorilor pentru decontare 4,5 miliarde de lei, în perioada noiembrie 2021 – martie 2022, prima parte a schemei, OUG 118, sumă plătită în proporţie de 99%.

În primul trimestru al acestui an statul ar urma să colecteze aproape 11 miliarde de lei, din care 2,9 miliarde TVA adiţional, 5,3 miliarde din supraimpozitarea producătorilor – Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, OMV Petrom, precum şi 2,6 miliarde din dividende.

Înmulţind cu patru, rezultă că pentru tot anul statul român încasează peste 43 de miliarde de lei, chiar mai mult, pentru că preţurile au crescut între timp faţă de primul trimestru”, a subliniat oficialul AFEER.

Băncile văd energia ca fiind un sector de risc

Pentru furnizori, situaţia este destul de dură, în condiţiile în care băncile văd deja sectorul energetic ca fiind unul de risc.

„Suntem la patru luni de când a început OUG 27, iar băncile sunt supraexpuse pe sectorul energetic şi deja văd energia ca fiind un sector de risc şi costul creditării a crescut. Furnizorii garantează cu contractele, iar băncile spun că există riscul să nu se plătească banii înapoi, având în vedere întârzierea cu care statul decontează. Fiecare furnizor caută bani de unde poate să scoată, de la bănci, acţionari, alte business-uri”, a completat Urluescu.

El a arătat că în acest moment Piaţa pentru Ziua Următoare, PZU, piaţa spot, unde preţurile sunt foarte mari acum, este cea mai lichidă piaţă de energie din România şi nu poate fi închisă, aşa cum s-a cerut în spaţiul public.

„Nu putem închide cea mai lichidă piaţă din România, PZU. Este şi piaţa din care suntem interconectaţi, iar dacă o desfiinţăm nu mai vine energia din import. Pe de altă parte, şi în alte ţări sunt aceleaşi probleme. Problema este la nivel european, iar soluţia trebuie găsită tot la nivel european. Dacă fiecare ţară îşi face soluţie proprie, vor apărea distorsiuni şi fluxuri comerciale nefireşti care ar înrăutăţi situaţia”, a precizat preşedintele AFEER.

În opinia asociaţiei, ajutorul trebuie focusat doar pe consumatorii vulnerabili, odată cu scăderea TVA şi accizei.

„De asemenea, este foarte important să reducem risipa de energie. Nu confortul, ci risipa. Iar autorităţile ar trebui să vină cu o campanie în acest sens”, a completat Urluescu.