Magistrații mai au de primit alte 3,2 miliarde euro
Magistrații au dat în judecată statul român! O notă confidențială a Ministerului de Finanțe arată că magistrații au făcut pagube de un miliard.
În plus, ei reclamă că au câștigat prin lege alte 3,2 miliarde euro. Sumele uriașe au fost obținute prin aproximativ 22.800 de chemări în instanță din perioada 2018-2022, scrie publicația defapt.ro.
Nota Ministerului de Finanțe arată mai mult. Se pare că magistrații au obținut prin hotărâri judecătorești, și o majorare retroactivă a salariilor. Practic, cu tot cu penalități, statul român trebuie să le mai plătească aproape 16,1 miliarde de lei, adică circa 3,2 miliarde de euro.
Totodată, magistrații aflați în prezent la pensie își cer și ei drepturile. Aceștia au declanșat numeroase procese prin care cer mărirea pensiilor prin recalculare.
Ministerul Finanțelor anunță că la finalul anului 2022 existau pe rol peste 3.250 de dosare civile. Totodată, au existat aproximativ 1000 de contestații din partea a 4.144 de judecători şi 177 de asistenţi judiciari.
„Procesul de acționare în judecată (de tragere la răspundere civilă) a ordonatorilor de credite din sistemul judiciar, în paralel cu a Ministerului Finanțelor a căpătat amploare şi a crescut exponențial (spre exemplu, la finalul anului 2022, existau pe rol peste 3.250 de dosare civile, iar ultima majorare a valorii de referinţă sectorială (VRS) prin ordine emise de ministrul justiţiei (în care a fost atras și Ministerul Finanțelor) a fost contestată prin alte circa 1.000 de contestaţii, formulate de cvasitotalitatea celor 4.144 de judecători şi 177 de asistenţi judiciari aflaţi în funcţie la nivelul lunii decembrie 2022, la care se adaugă judecătorii care s-au pensionat în ultimii ani”, aflăm din nota Ministerului de Finanțe.
Tot aici se face pe scurt și un rezumat al pierderilor financiare:
„Astfel, pentru judecători, cheltuielile bugetare pentru achitarea de drepturi salariale restante (diferenţe salariale) efectuate doar în perioada 2010-2022 au totalizat 4.579.420 mii lei, respectiv circa 927.890.9081 euro, fără a lua în considerare sumele executate silit prin conturile Ministerului Finanțelor (care depășesc cu mult suma de 4.579.420 mii lei) şi nici creşterile salariale recunoscute de angajatorii din sistem şi incluse în drepturile salariale curente”, se arată în notă.
Magistrații cer creșterea retroactivă a salariilor și dobânzi penalizatoare
Situația este și mai gravă deoarece magistrații au pretenții de creștere retroactivă a salariilor. Ei vor și dobânzi penalizatoare începând cu anul 2018. Astfel, pentru perioada 2018-prezent, statul român trebuie să plătească cca. 10.688,0 milioane lei. La această sumă se adaugă dobânzile penalizatoare de aproximativ 6.091 milioane lei.
„Prin acte emise de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie a avut loc reîncadrarea beneficiarilor, începând cu anul 2018, drepturile salariale fiind stabilite prin utilizarea valorii de referinţă sectorială de 605,225 lei, fără aplicarea plafonării prevăzute de Legea-cadru nr.153/2017.
Astfel, începând cu luna mai a.c., Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Public au solicitat majorarea limitelor de cheltuieli lunare aprobate la titlul ”Cheltuieli de personal”, pentru plata drepturilor salariale astfel majorate.
Pe baza solicitărilor formulate de ordonatorii principali de credite, impactul suplimentar estimat pentru acordarea drepturilor salariale majorate, pentru perioada 2018-prezent, este estimat la cca. 10.688,0 milioane lei. La această sumă se adaugă dobânda legală penalizatoare (50% cumulat pe perioada 2018-2022) rezultând un total de plată de minim 16.091 milioane lei”, arată nota Finanțelor.
Nota Ministerului de Finanțe se încheie anunțând că este necesară stoparea rapidă, „prin măsuri legislative şi administrative”, a acestui „fenomen litigios”.
„Prin urmare, fenomenul litigios continuă şi în prezent, iar dacă nu va fi stopat cât se poate de repede, prin măsuri legislative şi administrative, se va ajunge la acumularea unor sume de plată exorbitante, iar în final la imposibilitatea suportării cheltuielilor bugetare generate de procese”, arată nota, emisă la finalul lunii august 2023.
