Falimentele bancare si crizele financiare din sistem au adus statului chletuieli de miliarde de dolari, prin preluarea pierderilor la datoria publica si imobilizarea de resurse ale institutiilor de stat, in banci aflate in incapacitate de plata. Numai sumele necesare acoperirii pagubelor din Bancorex si Banca Agricola reprezinta aproape jumatate din datoria externa a Romaniei. De pe urma falimentelor castiga lichidatorii. Societatea de Reconversie si Valorificare Active este omniprezenta in cazurile de faliment si incetare de plati ale bancilor comerciale. Dar pierd depunatorii si contribuabilii la bugetul statului, care, din postura de observatori pasivi, vad cum banii din impozite si taxe se duc sa acopere goluri lasate de administratori de banci si debitori care si-au pus pe roate afaceri cu credite nerambursate. Fara ca macar sa aiba satisfactia ca pentru furturile comise, justitia este hotarata sa faca dreptate.
in plus, refacerea increderii in sistemul bancar nu-si gaseste stalpii de rezistenta. Sunt banci scoase din tribunal si repuse in functiune, iar altele tergiverseaza prin procese sentinta care le-ar pune lanturile pe usi.
Banca Dacia Felix
Banca Dacia Felix a dat prima mare lovitura Bancii Nationale a Romaniei. La capatul a trei ani de procese, Dacia Felix a reintrat pe scena bancara romaneasca sub supravegherea unui administrator: SC Reconversie si Valorificare Active SA. Aceasta societate este prezenta la toate bancile comerciale cu probleme de lichidate, declarate falimentare sau aflate in situatii litigioase cu institutii ale statului. in iunie 1999, la carma bancii clujene ajunge Florin Ionescu, fost presedinte al Bancorex, in anul 1997.
Cum se prezinta banca reintrata in sistemul bancar? Are creante de aproape 7.000 miliarde lei, suma rezultata din reevaluarea activelor neperformante in valuta. Acestea reprezinta, conform declaratiei lui Florin Ionescu, aproape 95% din creantele BDF. Sperante pentru recuperarea banilor de la datornici nu prea sunt. „Procesele de executare silita merg foarte greu in instanta. Sever Muresan, principalul debitor, este arestat in strainatate, altii, care au mirosit sistemul judiciar, s-au declarat singuri in faliment. Majoritatea creditelor s-au dat fara garantii. Teoretic, am putea recupera, prin executare silita, aproape 10% din creditele acordate”, afirma Ionescu.
Cum functioneaza BDF, din moment ce este grevata de datorii, iar increderea publicului intr-o banca renascuta pe culoarele tribunalelor se redobandeste greu? A renuntat la atragerea de resurse de la populatie, pe care, spune Ionescu, o descurajeaza prin practicarea unor dobanzi anuale mici, de 40% si 41%, pe termen de o luna, respectiv, un an, si incurajeaza plasamentele pe termen foarte scurt, de sapte zile, pentru care acorda dobanzi apropiate de cele practicate pe piata monetara interbancara. „Restul resurselor provin din valorificari, din ceea ce reusim sa recuperam de la datornici, din dobanzile la creditele pe care le acordam”, spune Ionescu.
Florin Ionescu vrea sa dea in judecata BNR
Desi a castigat in instanta dreptul de a-si relua activitatea bancara, Ionescu este de parere ca BNR n-a renuntat la lupta. Dupa instalarea sa in functia de presedinte, in iunie anul trecut, Ionescu a depus cererea de autorizare la BNR. „Dupa sapte luni, primesc refuzul bancii de a ma autoriza in aceasta functie. Tergiversarea raspunsului cred ca-si gaseste justificarea in faptul ca in BNR se pregateau noi norme privind autorizarea bancilor”, afirma Ionescu. in decembrie anul trecut au aparut in Monitorul Oficial (Norma 10/20 decembrie 1999). Conform acestora, la autorizarea conducerii unei banci, experienta in domeniul bancar va tine seama de „ocuparea unor functii de conducere intr-o banca ce a inregistrat sau inregistreaza un nivel de solvabilitate sub nivelul minim stabilit prin reglementarile BNR sau asupra careia au fost instituite masuri de supraveghere speciala ori administrare speciala de catre Banca Nationala a Romaniei. „Uzand de noile prevederi, BNR poate forta lucrurile, astfel incat sa ridice licenta de functionare a Bancii Dacia Felix, pe motiv ca banca functioneaza fara conducere. Am contestat decizia BNR, iar in cazul unui raspuns negativ, ma voi judeca cu BNR pana la Curtea Suprema, pana ies la pensie”, avertizeaza Florin Ionescu.

Credit Bank
Povestea Credit Bank seamana in multe privinte cu cea a Bancii Dacia Felix. Dar are si deosebiri esentiale. in 1996, o data cu dosarul pregatit pentru BDF, banca centrala inainteaza in instanta si cererea de introducere a procedurilor de reorganizare sau lichidare judiciara. Dar Credit Bank s-a incapatanat sa-si recunoasca incapacitatea de plata, pana anul trecut, cand singura a repus pe rol cererea BNR. Amanarea momentului adevarului s-a repercutat asupra depunatorilor persoane fizice, care nici pana astazi nu si-au recuperat banii.
in iunie 1999, tribunalul a numit un judecator sindic pentru Credit Bank. Au fost intocmite listele cu cei 42.000 depunatori care aveau dreptul legal sa-si recupereze banii, insa in conformitate cu Legea nr. 135/ 1996, emisa special pentru BDF si Credit Bank. Adica 10 milioane lei de deponent. Suma totala ajunge la 220 miliarde lei, potrivit afirmatiei lui Constantin Postole, vicepresedinte. Tabloul prezentat de Credit Bank la tribunal prezinta situatia existenta in iunie 1999, cand tribunalul a decis intrarea bancii in procedurile de reorganizare sau lichidare judiciara (fiind un proces care dateaza din 1996, procedurile se deruleaza dupa Legea nr. 64/1995).
Banca Nationala se opune listei prezentate de Credit Bank, solicitand fotografia situatiei existente in 1996. De atunci si pana in prezent, banca a functionat, deci a existat posibilitatea spargerii depozitelor mai mari de 10 milioane lei si transferarea sumelor suplimentare in conturilor altor persoane. Asta justifica reticenta BNR de a accepta eliberarea creditului revendicat de Credit Bank, desi in litigiu isi justifica refuzul prin paragrafe de lege. Credit Bank se apara, relatand si situatia inversa: aceea in care, in cei trei ani scursi, sunt persoane fizice care si-au retras bani din depozite. Litigiul se va rezolva in instanta. Termenul de judecata este 2 martie a.c. Este greu de anticipat cand se va da hotararea finala, avand in vedere ca rejudecarea se face la instanta de fond, adica la judecatorul sindic, acelasi care a avizat listele anterioare. Aceasta nu este singura neintelegere intre cele doua institutii. Existenta autorizatiei de functionare a bancii (retrasa prin sentinta Curtii Supreme de Justitie in 22 aprilie 1999) constituie un alt subiect de disputa, pe care Credit Bank il tine in viata.
Din totalul creditorilor, un numar de 55 au datorii de peste 10 miliarde lei. Printre datornici figureaza Leonida Teoharie, cu 163,15 miliarde lei (prin firma Darianne International), Ilie Alexandru, cu 146,3 miliarde lei (prin firmele Almir Slobozia si Poiana Ialomitei), Sever Muresan, cu 69,5 miliarde lei (East Europ Trading), Dinu Patriciu, cu 11,2 miliarde lei (prin Alpha Constructii si Investitii Imobiliare).
Banca Columna
Din 1997, Banca Columna se judeca in instanta cu Fondul Proprietatii de Stat si CEC. Sunt trei ani de cand dureaza procesul, iar cele doua institutii ale statului nu reusesc sa-si recupereze banii depusi in conturile Bancii Columna. „FPS are aproape 20 milioane de dolari de recuperat”, potrivit lui Arin Stanescu, avocatul care reprezinta Fondul in proces. Este vorba despre un depozit de aproape 100 miliarde lei si altul in valoare de aproape 10 milioane de dolari. Un depozit devenit indisponibil pentru CEC totalizeaza 47 miliarde de lei. La aceste sume se adauga dobanzile, iar tergiversarile in proces tocmai asupra nivelului acestora au loc. Banca Columna nu recunoaste dobanzile ce ating 360%/an, rezultate din penalitati de intarziere a platilor catre Fondul Proprietatii de Stat. Arin Stanescu spune ca sunt conforme contractului incheiat intre banca si deponent (unde penalitatile sunt de 1%, pentru fiecare zi de intarziere), respectiv FPS, si declara ca disputa nu-si are rostul, atata vreme cat banca nu a rambursat nici macar principalul (sumele initial depuse). r
Banca avea o expunere mult prea mare pe firmele membre ale grupului Eurocolumna din care ea insasi facea parte, prin acordarea, fie de credite in vederea achizitionarii de actiuni de la FPS, fie pentru finantarea activitatii curente a acestora (cazurile Amonil Slobozia sau Combinatul de ingrasaminte chimice Turnu Magurele).r
Actiunii intentate in instanta de FPS si CEC i s-a alaturat si Banca Nationala a Romaniei, printr-o sanctiune care vizeaza interdictia bancii de a atrage resurse in depozite, de la persoane fizice si juridice. Tocaci Leonid, de la Banca Columna, spune ca refuzul BNR de a-i retrage sanctiunea arunca banca intr-un cerc vicios. r
in tribunal, i se cere un plan de reorganizare (banca nu admite intrarea in lichidare), dar planul porneste tocmai de la atragerea de resurse, spune Leonid. O sansa de supravietuire ar putea fi in majorarea de capital, dar, potrivit aceleiasi surse, investitorul strain refuza sa faca o noua investitie, pe motiv ca „n-are siguranta ca BNR va retrage sanctiunea”, potrivit lui Tocaci Leonid. Cercul vicios tot in instanta se va termina, dar e greu de prevazut cand. Deocamdata, Banca Columna a ramas fara administratorul dispus de tribunal, Mihail Iovu, economist la Societatea de Reconversie si Valorificare Active, la cererea sa. Motivul declarat al inlaturarii lui Iovu din Banca Columna consta in incompatibilitatea noii sale functii, aceea de administrator, cu cea de fost presedinte al Bancii Columna (Mihai Iovu a fost prezent si in conducerea Bancii Romane de Dezvoltare, si la Banca Comerciala „Ion Tiriac”). Iovu a contestat decizia, si litigiul este inca in instanta.r
r
Banca Albinar
Banca Albina este prima banca pentru care Banca Nationala a Romaniei a obtinut falimentul. Depunatorii persoane fizice si-au recuperat banii, de la Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare (361 miliarde lei in total). Intrarea bancii in incapacitate de plata a fost efectul politicii manageriale, potrivit careia unui singur grup de firme, conduse de un italian, i-a fost acordata cea mai mare masa a creditelor.r
De recuperarea banilor de la debitori, ca si de procedurile de rambursare a datoriilor, se ocupa aceeasi societate, SC Reconversie si Valorificare Active SA. Ordinea prioritatilor de recuperare a banilor este conforma cu legea. Cheltuielile cu lichidarea (onorariul catre lichidator – 9,5%, din sumele recuperate) sunt primele in top. Urmeaza statul, furnizorii si creditorii chirografari – persoane fizice si juridice (aproape 50 miliarde lei). Grosul revine platilor catre Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare – 361 miliarde lei, cu care i-a despagubit pe deponenti. r
Desi greu de crezut ca se va ajunge aici, daca va mai ramane ceva din recuperari, dupa achitarea obligatiilor mentionate, atunci vor avea si actionarii din ce se infrupta. in prezent, lichidatorul asteapta decizia instantei (in data de 8 martie), care are de solutionat divergente legate de nivelul dobanzilor reclamate de creditori. „Sunt sume infime”, spune Arin Stanescu, actionar la Reconversie si Valorificare Active. r
r
Bankcoopr
Dupa Albina, urmeaza Bankcoop. Tribunalul a hotarat intrarea in faliment a bancii si a numit lichidatorul: SC Reconversie si Valorificare Active si Pricewaterhouse Coopers. De ce a fost nevoie de doua firme? r
Reprezentantul societatii Reconversie si Valorificare Active spune ca dimensiunea bancii implica un volum mai mare de munca, pe de o parte, iar pe de alta parte, au fost puse in cumpana avantajele induse de un lichidator cu experienta si o firma cu o anvergura internationala (Pricewaterhouse Coopers). r
Daca Bankcoop nu contesta decizia (la ora inchiderii editiei nu exista o informare oficiala) „in cateva saptamani vom prezenta listele cu persoanele care vor fi despagubite de Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare, in limita a 54,7 milioane de lei”, afirma Arin Stanescu. r
Bankcoop este in incetare de plati de mai multe luni de zile si, in conditiile inregistrarii unui patrimoniu net negativ, de 1.500 miliarde lei, numai toleranta BNR a facut ca aducerea ei in fata instantei sa fie amanata pana acum. r
r
Bancorexr
Bancorex a scapat si de lichidare, si de privatizare. Ea a fost inglobata in Banca Comerciala Romana, fara drept de apel. r
Fuziunea cu Banca Comerciala Romana va apasa greu pe umerii bugetului statului. Pierderile bancii, care revin de acum statului, ating aproape 2 miliarde dolari. Daca la aceasta se mai adauga si gaurile de la Banca Agricola , de aproape 1 miliard de dolari, statul va plati, pentru neimplicarea sa de pana acum, peste 3 miliarde dolari. r
Prabusirea Bancii Agricole a fost, pana acum, abil ocolita, prin preluarea pierderilor la datoria publica interna. Banca se pregateste pentru privatizare si este condusa de o echipa din care doi membri provin din BNR. Pentru privatizare, va trebui, cel mai probabil, primenita, printr-o infuzie de capital la care va participa tot statul – 50 – 100 milioane de dolari. r
inglobarea Bancorex in BCR a fost ca o piatra de moara pentru aceasta din urma. Pana acum a doborat fosta conducere, presedintele Ion Ghica, si a inrautatit ratingul privind forta financiara dupa clasificarea agentiei specializate, Moody’s.tr
r
Falimente bancare in Europa Centrala r
si de Estr
r
In Cehia s-a dezlantuit in ultimii ani o acuta criza financiara. Au fost inchise saptesprezece banci, printre care se numara si Moravia Bank, care a fost declarata falimentara de catre Banca Nationala Ceha, in septembrie 1999. Dintre cei 118.000 de detinatori de conturi vor fi despagubiti, in procentaj de 90%, numai aceia care si-au asigurat depunerile si au depozite de peste 400.000 coroane (aproximativ 10.000 dolari). Detinatorii de valuta nu pot fi despagubiti deoarece depunerile lor nu au fost asigurate. Persoanele care au avut afaceri mici sau medii cu Moravia Bank au fost serios afectate deoarece, chiar in cazul in care vor primi o parte din bani, conturile lor sunt inghetate. Scandalurile financiare din Cehia au luat amploare si din cauza faptului ca seful-adjunct al guvernului, Egon Lanski, a incalcat Legea valutei din 1995 care stipula ca orice rezident ceh trebuie sa-si transfere si sa-si lichideze conturile din strainatate. r
In Bulgaria au intrat in stare de faliment zece banci. Evaluarile activelor institutiilor falimentare au fost facute de experti desemnati de Banca Nationala Bulgara. Bancile falimentare au fost scoase la licitatie, iar daca in termen de o luna ele nu vor fi vandute la pretul minim stabilit, vor deveni proprietatea unuia dintre creditori. Statul bulgar a creditat cea mai mare parte a acestor banci, platind pe o perioada de trei ani in urma depozitele cetatenilor si, in concluzie, va fi in majoritatea cazurilor potentialul proprietar.r
Aceasta procedura nu este insa clara, deoarece exista cazuri, cum este cel al Dobrudzhanska Bank, evaluata la 12 milioane de leva si de la care statul nu are de recuperat decat 7,2 milioane leva. Nu s-a hotarat insa cui ii va reveni diferenta rezultata in urma acoperirii datoriilor: statului sau actionarilor bancii. Oficialii bancilor bulgare in stare de faliment apreciaza ca activele scoase la licitatie au fost subevaluate de catre expertii statului bulgar.r
Ungaria a trecut in 1992 la restructurare financiara si reforma bancara, deoarece valoarea imprumuturilor din bancile comerciale de stat crescuse enorm, si multe dintre ele fusesera acordate unor firme neprofitabile. Aceasta reforma a fost dura, prin ea impunandu-se firmelor sa se declare falimentare in termen de cel putin trei luni, indiferent de datoriile pe care le aveau. Masurile nu au fost nici pe departe benefice, pentru ca falimentarea fortata a companiilor a avut efecte negative care s-au rasfrant asupra relatiilor economice. Un studiu efectuat in 1994, anul in care reforma a luat sfarsit, arata ca majoritatea firmelor au fost implicate in procesul de faliment in calitate de creditori au avut de pierdut. Unii analisti economici considera ca reforma din Ungaria a fost prost conceputa, impregnata de birocratie si susceptibila de a fi fost initiata in scopul de a favoriza anumite afaceri sau firme.r
r
Traducere si adaptare de r
Mihaela Pavnutescu dupa Central Europe Reviewr