În cadrul unui nou episod al podcastului „Subiecte Capitale”, Alexandru Eduard Picioruș, fondator al platformei SMIS.ro și expert în proiectele de accesare a fondurilor europene, ne-a explicat care au fost principalele provocări ale IMM-urilor în pandemie. El ne-a vorbit despre măsurile adoptate sau anulate de statul român, despre banii care sunt plătiți în urma unor amânări de luni de zile și perspectivele pentru 2022.
Sectorul IMM-urilor a trecut printr-o cursă de tip montagne rousse în pandemie. Multe promisiuni și planuri de scheme de ajutor care din păcate nu au avut efectul dorit. După mai bine de 2 ani de pandemie, antreprenorii se simt înșelați de statul român, care nu a fost în stare să le livreze soluții de finanțare suficiente în contextul crizei economice. Aceștia au ajuns să creadă că programele de finanțare sunt adresate doar unora dintre ei, cei mai privilegiați, iar sistemul de pile și relații pare că a căpușat și schemele de granturi nerambursabile ale statului.
Ajutor în pandemie pentru IMM-uri
„Au fost mai multe măsuri de sprijin. Măsura 1, 2, 3, schema de ajutor HoReCa și schema de ajutor pentru sectorul cultural. Măsura 1 este destinată IMM-urilor, ONG-urilor, cabinetelor individuale și PFA-urilor. Aici vorbim de microgranturi de 2.000 de euro. Beneficiarii trebuiau să depună o cerere de finanțare în platforma IMM Recover și obțineau cei 2.000 de euro, prima sesiune a fost în octombrie 2021. Măsura 2 este destinată exclusiv IMM-urilor pentru capital de lucru. Dacă la măsura 1 vorbim de un grant cu o valoare fixă, de 2.000 de euro, la măsura 2 discutăm de granturi cuprinse între 2.000 și 150.000 euro, raportate la cifra de afaceri”, explică Alexandru Picioruș, fondatorul SMIS.RO.
Pentru Măsura 2 s-au plătit ajutoare în jurul a 1 miliard de euro, iar la Măsura 1 vorbim de granturi în jurul a 200 milioane de euro. Acești bani se plătesc în continuare către beneficiari, chiar dacă au trecut luni de zile de când proiectele lor au fost validate. La Măsura 2 s-au înscris 22.000 de aplicanți dintre care 18.000 declarați eligibili, iar ultimii 3.000 dintre aceștia încă primesc bani sau așteaptă să primească banii.
Inițial, Măsura 2 a fost gândită ca o schemă de ajutor cu buget redus, la fel ca Măsura 1, însă odată cu anularea Măsurii 3, banii au fost mutați către Măsura 2: „S-a redimensionat valoarea totală a ajutoarelor de stat. Această mutare a banilor a întârziat plățile către beneficiarii măsurii 2. Au fost niște analize făcute de mai multe entități în care se reflecta faptul că o parte din acești beneficiari nu au mai recepționat aceste granturi deoarece între timp au declarat faliment”, ne explică specialistul în fonduri europene.
Saga măsura 3, du-te vino pentru antreprenori
Măsura 3 a fost cea mai așteptată schemă de ajutor pentru antreprenori. Ea a fost anulată de ministrul Economiei, Claudiu Năsui, din cauza unor suspiciuni de fraudare care până la momentul actual au rămas neclarificate. 27.000 de aplicanți s-au înscris la Măsura 3, destinată investițiilor, care avea o limită de 200.000 euro per beneficiar.
„Principalul criteriu de departajare acolo a fost cofinanțarea. Ea era variabilă în funcție de regiunea de unde se aplica, iar în ultimele zile de aplicare, s-a constatat că informații despre platforma de granturi au ajuns la niște indivizi. Nu se știe unde au ajuns aceste informații, oameni din ministerul Economiei sau sistemul bancar, nu este foarte clar. Cei mai mulți beneficiari au depus proiectele în ultimele 2 sau 3 zile, iar ei au intuit procentul câștigător de cofinanțare, peste 60% dacă îmi aduc eu bine aminte. Această măsură 3 viza și investiții în achiziția sau construcția de clădiri. Exista suspiciunea că s-ar fi transformat într-o măsură de investiții imobiliare și mai puțin în investiții pentru activitate”, explică Alexandru Picioruș.