Statul scapa pretul carburantilor de sub control

inainte de a intra in Uniunea Europeana, platesc pentru un litru de benzina mai mult decat vecinii unguri. Pret stabilit in urma unor jocuri de culise ale marilor companii.Dinu Patriciu tinde sa devina un Alan Greenspan al petrolului romanesc. Comparatia poate parea putin fortata, dar, sub paravanul declaratiilor care aparent vizeaza consumatorii, se ascund interese vadit personale ale companiilor petroliere. In timp ce companii precum Mol sau OMV sunt extrem de rezervate in privinta unor progno

inainte de a intra in Uniunea Europeana, platesc pentru un litru de benzina mai mult decat vecinii unguri. Pret stabilit in urma unor jocuri de culise ale marilor companii.Dinu Patriciu tinde sa devina un Alan Greenspan al petrolului romanesc. Comparatia poate parea putin fortata, dar, sub paravanul declaratiilor care aparent vizeaza consumatorii, se ascund interese vadit personale ale companiilor petroliere. In timp ce companii precum Mol sau OMV sunt extrem de rezervate in privinta unor prognoze privind evolutia preturilor si a industriei in general, Dinu Patriciu isi da cu parerea, mai mult decat dezinvolt, despre tot ce misca. Reprezentantii Mol au refuzat, de altfel, sa faca orice fel de comentarii pe aceasta tema.Deducerea investitiilor facute in rafinarii pentru atingerea standardelor UE, alinierea accizelor pentru a se sustine cresterea vanzarilor de benzina, un euro litrul de benzina motivat de cotatiile internationale si cresterea preturilor la utilitati, accizarea la pompa. Aceste declaratii ascund tot atatea mesaje subliminale ale domnului Patriciu.Pe scurt, mesajul direct ar fi: nu aveti unde sa fugiti de cea mai scumpa benzina din Europa Centrala si de Est.Specialistii sustin ca, de fapt, prin privatizarea Petrom, statul nu a rezolvat problema liberalizarii reale a pietei producatorilor de carburanti „deoarece datorita costului mic al titeiului romanesc, Petrom are un avantaj concurential net in defavoarea tuturor celorlalti actori de pe piata“. Partea proasta este ca, acum, acest avantaj este utilizat in defavoarea romanilor. Petrom foloseste cele circa sase milioane de tone de titei extrase (mai bine de jumatate din consumul anual) din Romania la o valoare aproximativa de 109 dolari tona. Media internationala a cotatiilor pentru tipul de titei Brent cu care este asimilat titeiul romanesc se mentine, in general, in jurul valorii de 300 de dolari tona. Statul se mai multumeste acum doar cu o redeventa de circa 550.000 de lei tona de titei. In rest, vorbim de profit in buzunarul OMV. Petrom joaca, in acelasi timp, cartea mielului bland care lasa concurenta sa faca primii pasi intr-un razboi al preturilor la benzina si motorina. Statul, prin Ministerul Economiei, inchide ochii: „Daca pretul materiei prime creste, cred ca este normal ca, in final, si pretul la pompa sa urmeze aceeasi traiectorie. Producatorii stiu bine care sunt costurile cu care se confrunta“, spune cu nonsalanta ministrul Codrut Seres. Gheroghe Constantinescu, directorul de comunicare al Petrom, sustine ca lucrurile nu stau chiar asa, dar refuza sa ne prezinte o explicatie consitenta. Media cresterii consumului de carburanti pe piata romaneasca va depasi 10% in urmatorii cinci ani, in special la motorina, datorita cresterii ritmului de investitii in proiecte de infrastructura si relansarii agriculturii. Jucatorii din industrie sunt de parere ca, anul acesta, pe fondul exploziei vanzarilor de masini si implicit a cresterii cererii, rafinariile vor procesa 14 milioane tone de titei.Atunci cand ne-a sfatuit sa amanam intrarea in UE, Patriciu n-a facut decat sa ascunda, in spatele euroscepticismului sau declarat, faptul ca nu are capacitatea de a-si aduce rafinariile Vega si Petromidia la standardele de mediu impuse de UE. Surse guvernamentale sustin, de altfel, ca Patriciu ar fi cerut o derogare de patru ani a momentului in care trebuie sa indeplineasca aceste standarde, initiativa neconfirmata de presedintele Rompetrol. Constantin Tampiza, presedintele Lukoil Romania, sustine ca pentru a se conforma cerintelor actuale ale UE, „o rafinarie romaneasca ar trebui sa aiba o marja a costului de productie de 150 dolari tona. Noi, acum, vindem cu 120-130 tona de produse petroliere finite, asa ca nu ne permitem sa investim din surse proprii“. Asadar, singura solutie care mascheaza costurile mari de productie ar fi, atat pentru Lukoil, cat si pentru Petrom si Rompetrol, majorarea marjei de vanzare a carburantilor la poarta rafinariei care acum este, in medie, intre 5% si 7% pe litrul de benzina si motorina. Marea problema a lui Dinu Patriciu este ca Petromidia e o rafinarie energofaga, motiv pentru care orice majorare a costurilor la utilitati se reflecta direct in costurile rafinariei. Pe de alta parte, tot Dinu Patriciu cere statului sa admita plata accizelor la pompa, si nu in momentul cumpararii carburantilor. De ce? E simplu: acum, Rompetrol, de exemplu, este obligata sa achite accizele in momentul in care cumpara benzina de la Petromidia, adica e vorba de o plata in avans. Plata pe care nu o iubeste nimeni, dar, tinand cont de precedentul RAFO, statul nu vrea sa o accepte la 30 de zile. Firmele mai vor si accize egale la benzina si motorina pentru ca, acum, pe fondul unei supraproductii de benzina la nivel global, s-a ajuns la un deficit de 200 milioane tone de motorina. Nimeni nu a prognozat, in urma cu doi ani, vanzarile record de masini pe motorina. Apreciata drept varianta mai ieftina, motorina va deveni insa o capcana pentru consumatori, pentru ca in scurt timp va fi vanduta la acelasi pret cu benzina. Iar Dinu Patriciu stie asta.

Cum stam cu rafinarea

• Romania are zece rafinarii, care au o capacitate totala de 22,8 milioane de tone. Dupa 1989, cantitatile de titei procesate au scazut incontinuu, pana la 10,1 milioane de tone in 1999. Situatia s-a imbunatatit in 2000, an in care cantitatea de titei procesata a crescut cu 6,15%.
• Prin cele doua rafinarii Arpechim Pitesti si Petrobrazi, Petrom este cel mai important jucator, acontand 365 din capacitatea de rafinare a tarii. In 2003, cele doua rafinarii au procesat 6,12 milioane tone de titei (1,35 milioane de tone fiind importate), ceea ce a insemnat 56% din totalul titeiului rafinat in Romania.