În ciuda crizei financiare internaţionale, statul romån anunţă că se va împrumuta pe pieţele externe, pentru a doua oară în acest an, cu 250 de milioane de euro, redeschizånd emisiunea de eurobonduri. Ministerul Economiei şi Finanţelor (MEF) vrea să repete „succesul“ din iunie 2008, după cum l-au caracterizat oficialii instituţiei, şi să obţină finanţare la costuri mai mici decåt pe piaţa internă pentru un împrumut de circa 250 de milioane de
În ciuda crizei financiare internaţionale, statul romån anunţă că se va împrumuta pe pieţele externe, pentru a doua oară în acest an, cu 250 de milioane de euro, redeschizånd emisiunea de eurobonduri.
Ministerul Economiei şi Finanţelor (MEF) vrea să repete „succesul“ din iunie 2008, după cum l-au caracterizat oficialii instituţiei, şi să obţină finanţare la costuri mai mici decåt pe piaţa internă pentru un împrumut de circa 250 de milioane de euro cu scadenţa la zece ani. „Avem baza legală pentru a ne împrumuta pånă la un miliard de euro şi, în funcţie de condiţiile de piaţă, vrem să ieşim cu emisiunea de eurobonduri în octombrie sau, cel tårziu, în noiembrie“, a declarat secretarul de stat din MEF, Eugen Teodorovici.
Costurile emisiunii urmează să fie evaluate de către aceiaşi administratori care au gestionat tranzacţia din vară – UBS, Credite Suisse şi EFG Eurobank. „Vor face un prospect de ţară, pentru că s-au schimbat condiţiile macroeconomice din iunie pånă acum, şi îl vor prezenta investitorilor. În funcţie de interesul pe care aceştia îl vor arăta, ne vor sfătui dacă este un moment favorabil pentru redeschiderea emisiunii“, a explicat Teodorovici.
În iunie, Guvernul se împrumuta cu 750 milioane de euro pe termen de zece ani, la un cupon de 6,5%, în principal pentru a refinanţa emisiunea de 600 milioane de euro scadentă la acea dată. Emisiunea din iunie a fost suprasubscrisă. Peste 60 de investitori (bănci, fonduri de investiţii, fonduri de pensii, societăţi de asigurare) au transmis ordine de achiziţie care au cumulat aproximativ 1,3 miliarde de euro.
Ce va face Guvernul cu banii împrumutaţi? Cel puţin în declaraţiile oficialilor, nu mărimea deficitului bugetar este cea care îngrijorează, chiar dacă se apropie alegerile şi, potrivit experienţei anilor electorali anteriori, Guvernul devine foarte generos în astfel de perioade. „Nu are legătură cu deficitul bugetar. Este logic să ieşim cu eurobonduri dacă vor fi mai mici costurile decåt pe intern. Conform planificării anuale a titlurilor de stat, ar trebui să ne împrumutăm cu 11 miliarde de lei pe intern şi, pånă acum, am luat doar cinci miliarde de lei. Cele 250 de milioane de euro înseamnă mai puţin de un miliard de lei“, susţine Teodorovici.
Investitorii sunt sceptici
Percepţia investitorilor asupra Romåniei s-a deteriorat, în ultima vreme, din cauza deficitului de cont curent mare şi tot mai dificil de finanţat, pe fondul lipsei de lichiditate la nivel mondial. „Starea actuală a pieţelor internaţionale, apetitul redus pentru risc al investitorilor şi dezechilibrele macroeconomice ale Romåniei nu sugerează posibilitatea de reducere a costurilor externe“, apreciază Dan Bucşa, head of research global markets, Bancpost. Pe de altă parte, analistul spune că Finanţele erau nevoite să ia o decizie, în condiţiile în care Trezoreria are nevoie de fonduri, iar „băncile comerciale cer randamente mari la emisiunile de titluri interne, pentru că lipsa de lichiditate a determinat creşterea costurilor de finanţare“.
Prognozele realizate recent de Fondul Monetar Internaţional, Economist Intelligence Unit şi agenţiile de rating nu sunt încurajatoare pentru Romånia şi chiar i-au iritat pe oficialii romåni. Evaluările arată că economia riscă o „aterizare forţată“, din cauza dezechilibrelor externe, şi transmit investitorilor un avertisment în privinţa Romåniei.
Pe piaţa internă, Finanţele au reuşit să se împrumute, la ultima licitaţie de titluri de stat de tip benchmark, organizată pe 4 septembrie, cu numai 58,73 milioane de lei, deşi valoarea emisiunii era programată la 350 milioane de lei. Statul a oferit, pentru titlurile cu scadenţă la cinci ani şi o rată a cuponului de 8,25%, un randament maxim de 10% şi un randament mediu de 9,51%. Statul a mai încercat să plaseze titluri de stat cu maturitate la cinci ani, în sumă de 700 milioane de lei, în iulie, tot cu un cupon de 8,25%. În acel moment, Finanţele reuşeau să atragă doar 45,62 milioane lei, mai puţin de o cincime din cåt îşi propuseseră. Randamentul maxim oferit în iulie era de 9,75%, iar cel mediu, de 9,64%.
Pentru titlurile de stat pe termen mai scurt, de trei ani, Finanţele au acceptat, în august, un randament maxim de 10,5% şi un randament mediu de 10,48%. Din valoarea totală a prospectului, statul reuşea să se împrumute la aceste randamente doar cu 85,83 milioane lei, mai puţin de un sfert din valoarea emisiunii, de 400 milioane lei.
«Este logic să ieşim pe pieţele financiare internaţionale cu eurobonduri, dacă vor fi mai mici costurile decåt pentru împrumuturile pe piaţa internă.»
Eugen Teodorovici, secretar de stat în MEF
250 mil. euro este suma pe care Ministerul Economiei şi Finanţelor vrea să o împrumute, în această toamnă, de pe pieţele financiare internaţionale, prin redeschiderea emisiunii de eurobonduri, după ce în luna iunie a atras 750 milioane de euro, la o dobåndă anuală de 6,5%, cu scadenţa la zece ani