În 2005, firmele au contribuit la fondul pentru asigurarea accidentelor de muncă cu 502 milioane lei. Un sfert din bani sunt cheltuiţi pe întreţinerea unei direcţii din cadrul Casei Naţionale de Pensii. Firmele private de asigurări nu-şi ascund interesul pentru această sursă de venituri.

Direcţia pentru asigurarea accidentelor de muncă, aflată în prezent în subordinea Casei Naţionale de Pensii, a început să funcţioneze din ianuarie anul trecut. Legea care îi reglementează activitatea a fost adoptată în 2002. Conform normei, fiecare angajator plăteşte lunar între 0,5% şi 4% din salariile brute, în funcţie de domeniul de activitate. De atunci, legea a suferit multiple modificări, care de care mai bizare. De exemplu, dacă în varianta iniţială se stipula că doar 3% din sumele încasate de la angajatori vor putea fi utilizate pentru cheltuielile administrative ale Direcţiei, un an mai târziu, capitolul referitor la buget a fost eliminat complet. Astfel, cheltuielile administrative au devenit, practic, „nelimitate“. Bugetul din acest an alocat Direcţiei, cu 156 de angajaţi, depăşeşte 104 milioane lei (aproape 30 de milioane de euro!) Cu mult peste cota de 3%, eliminată din lege, cum aminteam, şi reprezintă 20% din totalul contribuţiilor colectate de la firme la nivelul anului trecut, circa 500 milioane lei (150 milioane de euro). Aşadar, aproape un sfert din banii colectaţi sunt cheltuiţi pentru administrarea Direcţiei.

Cu ce s-a ocupat Direcţia în acest an? Au fost alocaţi bani în aproape 5.000 de cazuri privind accidentele de muncă şi în alte câteva sute de dosare privind bolile profesionale. Ar înseamna că, în fiecare lună, un angajat al Direcţiei a lucrat doar… trei dosare! „Ne-am axat pe partea de prevenţie. Am vizitat societăţi unde am explicat riscurile din acele domenii şi am lansat mai multe broşuri“, justifică Carmen Pluteanu, directorul general al Direcţiei. Pluteanu susţine că nu dispune de personal suficient.

Existenţa şi activitatea instituţiei sunt vehement contestate de sindicate. „Este o direcţie obscură! În cazul accidentelor grave, s-au alocat fonduri, în mod incorect şi ilegal, din sumele strânse pentru asigurările de sănătate. An de an, sumele colectate pentru asigurarea accidentelor de muncă constituie excedent la fondul de asigurări sociale“, spune Petru Dandea, vicepreşedinte al Cartelului ALFA. Potrivit lui Dandea, sistemul de identificare a bolilor profesionale e complet ineficace. „Există salariaţi cu diverse afecţiuni profesionale, şi când se prezintă la medic, declară că s-au îmbolnăvit din altă cauză, sub ameninţarea că angajatorii îi vor concedia“, spune Petru Dandea.

Potrivit unui proiect de lege iniţiat chiar de Direcţia pentru asigurarea accidentelor de muncă, aceasta ar urma ca, în 2007, să se transforme în agenţie. Asta ar însemna fonduri mai mari şi, implicit, cheltuieli substanţiale. Reprezentanţii Confederaţiei Naţionale a Patronatului Român (CNPR) consideră că înfiinţarea agenţiei ar duce doar la creşterea birocraţiei şi la risipirea banilor. „Statul trebuie să se retragă din poziţia de administrator al fondurilor private şi să folosească cadrul stabilit de firmele private de asigurări“, afirmă Cristian Pârvan, director general al CNPR. Poziţia este susţitută şi de companiile de asigurări, care au protestat, încă din 2002, faţă de crearea unui „monopol de stat“ în domeniul asigurărilor de accidente persoane, prin crearea acestui fond. „Am putea spune că pe sume şi riscuri asigurate de zece ori mai mici decât un asigurător privat, statul percepe o primă de asigurare de 10 ori mai mare din partea angajatorului. O tehnică foarte profitabilă din partea statului“, consideră Livia Dragomir, director la societatea de asigurări Allianz Ţiriac. 

150 mil. euro

reprezintă suma totală încasată în 2005 de la angajatorii români pentru fondul pentru asigurarea accidentelor de muncă