De la începutul anului, România a cheltuit mai mult cu aproximativ 2,5 milioane de lei pe zi din cauza majorării costurilor dobânzilor la împrumuturile statului. Cauzele acestui avans sunt inflația, creșterea ROBOR și necesarul mare de finanțare al statului, din cauza creșterii cheltuielilor, atrag atenția analiștii.
Statul mai are de împrumutat aproximativ 44 de miliarde de lei pentru a acoperi necesarul brut de finanțare (creditele care ajung la scadență plus deficitul bugetar), potrivit calculelor Capital, realizate pe baza datelor de pe siteul Ministerului Finanțelor Publice.
Până în prezent, Ministerul de Finanțe a împrumutat circa 30 de miliarde de lei, din care 2 miliarde de euro și 1,2 miliarde de dolari de pe piețele externe. Costurile au crescut cu cel puțin 1,5 puncte procentuale față de anul trecut, spun economiștii. Asta înseamnă nu mai puțin de 450 milioane de lei costuri suplimentare. Conform execuției bugetare pe primele patru luni ale anului, cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 56%. Potrivit experților, majorarea costurilor au fost determinate de evoluțiile economice. „Creșterea costurilor a venit odată cu avansul inflației și al dobânzilor din piața monetară. La toate acestea se adaugă și necesarul de finanțare care este mare. La un necesar de finanțare de 74 de miliarde de lei, Ministerul de Finanțe trebuie să fie prezent continuu în piață. Sigur, există și acel buffer, care asigură 4 luni de finanțare (circa 24 de miliarde de lei) care dă statului un confort. Dobânzile la care se împrumuta statul au crescut, față de anul trecut, cu cel puțin 1,5 puncte procentuale“, ne-a declarat Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal.
De exemplu, dacă la jumătatea lunii iunie a anului trecut, MFP a împrumutat de pe piața internă 600 de milioane de lei pentru o perioadă de cinci ani, cu un randament de 2,81%, în luna iunie a.c., Finanțele au atras 500 de milioane de lei, cu o maturitate de cinci ani, randamentul fiind de 4,18%. De asemenea, de la începutul anului, rata de respingere a ofertelor băncilor a fost de circa 14%, MFP anulând aproximativ 10 din cele 70 de emisiuni, conform datelor analizate de Capital.
Se accentuează prima de risc
Anca Dragu, fost ministru al Finanțelor, a declarat că prima de risc a României este cea mai mare din regiune, după ce, până în 2017, era considerată mai sigură decât Ungaria.
„Datoria publică include un element de moralitate- generația prezentă decide să oblige generațiile viitoare la plata facturilor de azi. Cum ar fi să mergem la restaurant și când vine nota de plată să spunem că nu avem bani și că o va plăti cel ce va sta mâine la această masă?“, susține Anca Dragu. Ea explică faptul că în ultimul an se poate remarca o creștere a costului de finanțare pentru întreaga zonă, dar pentru România costul a crescut chiar mult mai mult. „Sunt câteva măsuri care justifică creșterea costului zonei, și anume semnalele de întărire a politicii monetare a BCE și mixul de politici fiscale și monetare din SUA. Totuși, România plătește o primă suplimentară față de aceste țări legată de necredibilitatea și nesustenabilitatea politicilor economice interne“, adaugă fostul ministru de Finanțe. Potrivit Ancăi Dragu, în perioada decembrie 2014 – iulie 2017, România era considerată o țară mai puțin riscantă decât Ungaria și Bulgaria. Începând cu iulie 2007 și mai pregnant din ianuarie 2018, România este percepută ca fiind mai riscantă decât țările din jur (cu excepția Croației), ceea ce a condus la un cost mai mare de finanțare, respectiv împrumuturi mai scumpe pentru stat și privat.
Un alt element care susține ideea decuplării de țările din zonă, spune Dragu, este randamentul titlurilor de stat. „Astfel, în cazul României randamentele cresc în 2018 mult mai mult decât în cazul Cehiei, Poloniei și Ungariei, ceea ce arată că factori specifici României, respectiv politica și politicile interne, îi fac pe investitori să pretindă dobânzi mai mari“, spune fostul ministru al Finanțelor. Randamentele titlurilor de stat românești au crescut pentru toate maturitățile față de 2017 cu circa 100 de puncte de bază ajungând la 4,8% la 10 ani, în timp ce în Polonia au crescut cu maxim 10 puncte de bază și ajung la 3,5% la 10 ani, iar în Ungaria cu peste 100 de puncte de bază dar ajung la circa 3%.
Confesiunea MFP
Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a recunoscut, de curând, că statul s-a confruntat în unele situaţii cu „costuri foarte mari“ la atragerea de bani de pe piaţă, dar pune acest lucru „strict“ pe seama declaraţiilor politice făcute „fără temei“.
„O să arătăm publicului larg în următoarele zile cum ieşirile în piaţă ale Ministerului Finanţelor uneori s-au soldat cu necumpărarea din piaţă a unor sume de bani pentru că erau costurile foarte mari sau chiar când a trebuit să luăm pentru finanţarea curentă ne-a costat ceva în plus şi sunt strict motivele declaraţiilor politice făcute fără temei“, a spus Teodorovici.
„Când tu întrebi sau laşi să se înţeleagă că nu ar mai fi bani ca stat până la final de an să asiguri exact ceea ce doare, pensia, salariul, veniturile populaţiei, cel din piaţă, investitorul, în titluri de stat, deja are un semnal, vine cu un cost mai mare atunci când cumpără titluri de stat, îţi face o ofertă mai scumpă“, a argumentat ministrul Finanțelor. Un alt exemplu dat de Teodorovici a fost legat de declarațiile unor analiști sau politicieni referitoare la inflație și banii trimiși în țară de românii din străinătate: „Tu când spui că «inflaţia va fi de 12%», când însuşi guvernatorul Băncii Naţionale spune clar că de la 5,2 inflaţia va scădea, tu cum susţii asta?“, sau când se fac declaraţii de genul «nu mai trimiteţi bani în ţară, dragi români, că cineva vi-i fură, cu siguranţă» ori să întrebi dacă „mai sunt bani de pensii sau de salarii“.
Totuși, statul are un confort financiar datorită buffer-ului ținut la BNR, de aproximativ 24,5 miliarde de lei (patru luni de finanțare), pe care îl poate folosi dacă trendul de creștere a dobânzilor va amenința și mai mult deficitul bugetar.
Un al confort îl oferă României datoria publică redusă, în comparație cu celelalte țări europene. Acest indicator a crescut în ianuarie-februarie, față de finalul anului trecut, cu 1,29 miliarde euro, la 34,82 miliarde euro, potrivit datelor publicate vineri de Banca Națională a României (BNR).
La finalul anului 2017, datoria publică a României a fost de 33,53 miliarde euro, arată datele BNR.
Ce urmează în partea a doua a anului
Cu „restanțe“ în graficul de finanțare, statul ar trebui să apese pedala emisiunilor, spun analiștii. Pentru trimestrul II al anului 2018, Ministerul Finanţelor Publice intenționează să atragă, potrivit calendarului asumat la începutul anului, un volum indicativ de 12 – 14 mld. lei, reprezentând emisiuni de titluri de stat pe piața internă.
Pentru întregul an necesarul brut de finanțare la nivel guvernamental este de aproximativ 74 miliarde lei, fiind determinat de nivelul previzionat al deficitului bugetar, de -2,97% din PIB (aproximativ 27 mld. lei) precum și de volumul datoriei de refinanțat în anul 2018, în sumă de aproximativ 47 miliarde lei. „Ținând cont de obiectivul limitării riscului valutar cât și de cel al dezvoltării pieței titlurilor de stat, deficitul bugetar urmează să fie finanțat în proporție de cca. 75% de pe piața internă și respectiv 25% de pe piața externă“, se arată într-un document MFP.
Structura maturităților, din perspectiva MFP, este de 30% pe termen scurt, iar 70% pe termen mediu și lung.
Emisiunile în valută
România a obținut în urmă cu două săptămâni de pe piețele internaționale 1,2 miliarde de dolari dintr-o emisiune în valută. Împrumutul internaţional este scadent peste 30 de ani, respectiv în anul 2022, iar dobânda anuală aferentă acestuia este de 5,2% pe an.
La începutul lunii februarie, România a împrumutat 2 miliarde de euro de pe pieţele internaţionale de capital, prin intermediul a două emisiuni de obligaţiuni. O emisiune de 750 de milioane de euro a fost pe 12 ani, iar a doua, de 1,25 miliarde de euro, a fost pe 20 de ani.
Creșterea costurilor a venit odată cu avansul inflației și al dobânzilor din piața monetară. La toate acestea se adaugă și necesarul de finanțare care este mare, spune Ionuț Dumitru, președinte, Consiliul Fiscal.
Ieşirile în piaţă ale Ministerului Finanţelor uneori s-au soldat cu necumpărarea unor sume de bani pentru că erau costurile foarte mari, spune Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor Publice.