La aparitia listei cartilor subventionate in acest an de Ministerul Culturii si Cultelor, presa a semnalat ca importanti membri ai comisiei de selectie se regasesc printre autorii volumelor ce vor primi bani de la stat. Capital a mers mai departe si a descoperit ca patronii unor edituri aflate in topul celor care au primit subventii au facut parte din comisie. Cu alte cuvinte, au fost in acelasi timp si arbitri si jucatori! Radu Petru, membru in comisie din partea organizatiilor patronale de difuzori de carte, detine 17,2% din actiunile Editurii Sedcom Libris Iasi, editura care a primit subventii de 154 milioane lei pentru opt titluri. Precizam ca Sedcom Libris Iasi este actionara la Tipografia Sedcom Libris SA, unde si Radu Petru, ca persoana fizica, are 47% din actiuni. Un alt exemplu descoperit de Capital este Silvia Colfescu, membru in comisie din partea asociatiilor de editori. Ea este unicul asociat al Editurii Vremea, care a primit 353 de milioane de lei pentru 17 titluri. Silvia Colfescu nu considera ca se afla intr-un evident conflict de interese: ,,Mi se pare corect ca la evaluarea cererilor de subventii sa participe oameni apropiati cartilor. Eu sunt un jucator punctual. Daca exista subventii ma inscriu, daca nu, caut alte directii. Eu vreau sa fac carti.,, Un alt caz este Lucia Ovezea, membru in comisie, care este proprietarul Editurii Vox Cart. Aceasta a primit o subventie de 25 de milioane de lei. Un conflict de interese mai… usor de numarat bancnotele.

Lucian Pricop, secretarul comisiei, ,,joaca pe cartea inocentei,, si considera ca aceste cazuri nu reprezinta conflicte de interese. ,,Banii nu se acorda editorilor, ci cartilor care vor fi publicate. Subventia se duce in pretul cartii, la cititor!, precizeaza functionarul Ministerului Culturii. Intrebat care au fost criteriile de selectie, Pricop raspunde: ,,Cea mai importanta conditie in evaluarea titlurilor a fost relevanta lor culturala.,, Petru Romosan, directorul Editurii Compania, considera ca aceasta subventie reprezinta de fapt o sponsorizare facuta de minister si este de doua ori rea: ,,In primul rand, pentru ca blocheaza emergenta unei piete reale, care ar trebui sa fie bazata pe intreprinzatori tineri, cu mentalitate capitalista. In al doilea rand, este nociva chiar pentru editurile subventionate, prin faptul ca tiparesc carti proaste, mediocre, nevandabile, in loc sa faca creatie editoriala. Subventia nu inseamna altceva decat o nefericita pensie. Ar fi mai bine ca ministerul sa le dea pe fata pensii!,, La randul sau, Silviu Lupescu, directorul Editurii Polirom, declara: ,,Unii dintre editorii ce recurg la subventii sunt tributari conceptiei de ,,asistati,, ai statului. Solicita an de an finantari pentru aproape toate titlurile pe care le editeaza, pentru ca, pe o piata libera, le-ar fi imposibil sa se descurce altfel. Nu stiu sa-si vanda ,,produsele,,, nu incearca sa se adapteze pietei de carte, nu fac marketing cultural, ci prefera sa traiasca din stipendii. Multe dintre cartile finantate au un impact cultural si mediatic aproape inexistent.,, Reprezentantii Ministerului Culturii nu au fost curiosi niciodata sa afle daca titlurile pe care le-au subventionat s-au vandut ori putrezesc in subsolurile editurilor. Curtea de Conturi a intocmit un raport despre neregulile privind modul cum unele edituri au cheltuit subventiile primite anul trecut, dar documentul ,,nu este inca gata pentru a fi dat publicitatii,,, precizeaza Lucian Pricop. O alta anomalie a procesului de selectie a fost acordarea de subventii unor edituri care inregistreaza datorii importante la bugetul de stat. Mai mult, Ministerul Culturii pompeaza bani in niste societati aflate in pragul falimentului. Editura Scrisul Romanesc va beneficia de subventii in valoare de 706 milioane lei pentru editarea a 28 de titluri (fiind prima pe lista, inaintea Editurii Academiei Romane!), in ciuda faptului ca are datorii de 2,75 miliarde lei la bugetul de stat si se afla in procedura de executare silita. Cu alte cuvinte, statul se lupta sa recupereze datoriile de la ,,agentii,, rau-platnici, iar, pe de alta parte, scoate de la buget bani pentru a tine in viata intreprinderi nerentabile. E dificil de stabilit care au fost criteriile pe baza carora s-au acordat subventii acestei institutii: faptul ca editura apartine 100% statului sau prietenia de notorietate dintre senatorul PSD Adrian Paunescu si Florea Firan, directorul Editurii Scrisul Romanesc? Nu este singurul caz. In procedura de executare silita se afla si Editura Dacia, cu datorii de 461,4 milioane lei, dar care a primit subventii de 225 milioane lei pentru editarea a 20 de titluri. Alte edituri cu datorii impresionante la bugetul de stat sunt Albatros (867 milioane lei), Sedcomlibris (care are legatura cu membrul comisiei de selectie Radu Petru) cu datorii de 417, 1 milioane lei. Un abonat la subventiile Ministerului Culturii, an de an, este Editura Viitorul Romanesc. In acest an a primit 548 milioane lei, iar ,,surse din mediul cultural,, spun ca DR Popescu, vicepresedintele comisiei, este un apropiat al acestei edituri. Moda subventiilor pentru carte a fost legiferata in timpul guvernarii CDR. si atunci se practicau aceleasi jocuri clientelare, preluate si de actuala putere. Anul acesta, insa, Ministerul Culturii a fost mai darnic cu aceste subventii, acordandu-le atat prietenilor, cat si dusmanilor sai. Este o miscare ce face parte din campania Puterii de atragere a intelectualilor la sanul ei.