Statul trimite un nou pachet de stimuli imaginari în economie

Cele câteva măsuri prezentate de Guvern ca plan vizionar anticriză sunt, de fapt, decizii administrative curente. Impactul va fi neglijabil, aşa cum s-a întâmplat şi anul trecut. După ce, în 2009, a întocmit un aşa-zis plan anticriză care, deşi în varianta iniţială cuprindea peste 60 de propuneri, nu a avut efectul scontat, Guvernul revine în 2010  cu măsuri şi mai lipsite de importanţă. Din lista de propuneri de anul trecut, prea puţine s-au transpus în acte normati

Cele câteva măsuri prezentate de Guvern ca plan vizionar anticriză sunt, de fapt, decizii administrative curente. Impactul va fi neglijabil, aşa cum s-a întâmplat şi anul trecut.

După ce, în 2009, a întocmit un aşa-zis plan anticriză care, deşi în varianta iniţială cuprindea peste 60 de propuneri, nu a avut efectul scontat, Guvernul revine în 2010  cu măsuri şi mai lipsite de importanţă. Din lista de propuneri de anul trecut, prea puţine s-au transpus în acte normative sau proiecte. „Să luăm exemplul României, unde Guvernul a anunţat, în februarie 2009, un pachet de stimulare a economiei în valoare de 13 miliarde de euro, pentru a combate efectele crizei. Ideea era de a aloca cea mai mare parte, de peste zece miliarde de euro, pentru proiecte de infrastructură. Până acum, «stimulii» au fost mai mult imaginari decât reali; puţine proiecte au fost demarate, iar efectul asupra creşterii economice a fost neglijabil“, arată un document al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

Dacă planul din 2009 a avut efect „neglijabil“, cel anunţat recent va avea efect zero. Pe lângă faptul că măsurile nu pot fi nici măcar cuantificate, de exemplu Guvernul să facă un calcul referitor la suma care ar urma să fie lăsată de stat în economia reală, nici nu au o influenţă pe termen mai lung. Măsurile nu fac parte dintr-o viziune mai amplă, care să vizeze regândirea sistemului de taxare, de exemplu, sau reglementarea mai clară a parteneriatului public-privat, ci se referă la probleme de administrare curentă, care nu vor reduce nici măcar birocraţia.

Măsuri străvezii

„Îmi este dificil să consider măsurile adoptate ca fiind parte a unui plan anticriză. Ele au mai degrabă un caracter individual, multe din ele fiind importate din planurile anticriză din alte ţări ale UE. În plus, o parte din măsurile anunţate sunt de fapt mai vechi şi, până acum, efectul lor în economie nu s-a resimţit într-un mod notabil. Impactul va fi minor deoarece, în general, aceste măsuri nu tratează cauza, ci vizează remedierea pe termen foarte scurt a unei situaţii existente“, spune Laurian Lungu, analist economic, Macroanalitica.

Compensarea TVA sau diminuarea numărului de declaraţii fiscale  erau decizii aşteptate de mediul de afaceri şi ar fi trebuit reglementate chiar dacă economia nu era în criză, pentru că fac parte din procesul firesc de modernizare a administraţiei fiscale dintr-o ţară europeană.  Amânarea plăţii anticipate a impozitului pe profit este într-adevăr justificată de criză, atâta timp cât profiturile se estimează că vor scădea în 2010 comparativ cu anul trecut, însă nu aduce un beneficiu suplimentar pentru firme, ci reglează o prevedere legislativă aberantă. Scutirea de la plata contribuţiilor sociale în cazul angajării şomerilor este utilă, dar, fiind limitată la o perioadă de numai şase luni, nu va motiva suficient companiile, iar facilităţile pentru înfiinţarea de firme de către tineri este o idee mai veche, cosmetizată.

Aşteptări false

Ce ar trebui însă să facă statul pentru a sprijini cu adevărat relansarea economiei? Analiştii economici sunt de părere că nota de plată din trecut, a pensiilor şi a salariilor majorate, a lăsat Guvernul fără bani de investit. Prin urmare, aceştia consideră că mediul privat nu trebuie să-şi creeze aşteptări false, pentru că nu are motive să spere că va primi facilităţi fiscale consistente. În schimb, Guvernul ar trebui să facă reformele în sistemul public, prin adoptarea legilor salarizării, a pensiilor şi a responsabilităţii fiscale în forma discutată cu FMI.

„Cea mai importantă măsură ar fi respectarea acordului cu FMI şi adoptarea celor trei legi, şi nu doar de formă, doar ca să le bifeze. Ceea ce ar putea să facă Guvernul este să îmbunătăţească absorbţia fondurilor europene. Nu există nicio scuză pentru absorbţia extrem de scăzută pentru că acest proces depinde doar de Guvern şi nu pot fi găsite justificări“, afirmă Lucian Anghel, economist-şef BCR.

Chiar şi fără sprijin din partea Guvernului, economia reintră pe făgaşul pozitiv în 2010. Estimările rămân optimiste, chiar dacă Guvernul ia, mai nou, în calcul o creştere economică de +0,2%, faţă de +1,3%. Ministrul de finanţe, pune această posibilă revizuire pe seama unei eventuale modifcări dramatice a factorilor externi. „Pe de altă parte, ar trebui să spunem cu voce tare că 2010 nu va fi un an foarte bun, pentru că recuperarea economică durează. Macroreconomic, România va arăta mai bine, dar nu trebuie să ne aşteptăm la miracole“, afirmă Lucian Anghel. Prin urmare, anul 2010 va fi cel puţin la fel de greu ca 2009 pentru economia reală, anticipează econo­miştii, chiar dacă, statistic, România va arăta mai bine.

Măsurile anticriză

– Sprijinirea tinerilor care înfiinţează o microîntreprindere
– Eliminarea impozitului minim şi introducerea impozitului forfetar
– Crearea unui fond pentru susţinerea proiectelor majore de investiţii
– Unificarea declaraţiilor fiscale impuse firmelor şi realizarea unui sistem de completare a acestora pe un portal electronic
– Compensarea datoriilor bugetare acumulate de firme cu TVA datorată de stat
– Promovarea legii parteneriatului public-privat pentru proiecte ca terminalul de gaze lichefiate de la Constanţa şi o nouă centrală pe Dunăre.