Statul este nevoit să împrumute o sumă-record în 2009 fie din piaţa internă, prea mică şi în care va concura sectorul privat, fie din cea externă, foarte scumpă în prezent.
Nevoia de finanţare a Guvernului se ridică la peste 11 miliarde de euro în 2009. Suma poate fi considerată un record, ea fiind cu 30% mai mare decât finanţările contractate anul trecut, când criza financiară nu era atât de gravă.
Deşi au trecut aproape trei săptămâni de când Guvernul a aprobat proiectul de buget, una din principalele probleme – cea a datoriei publice – nici măcar nu a fost adusă în discuţie. Deocamdată, Guvernul a anunţat că intenţionează să împrumute 1,73 miliarde de euro de pe piaţa internă şi alte 1,11 miliarde de euro de pe cea internaţională, pentru a finanţa deficitul. Nu s-a pomenit însă nimic despre datoria mai veche, de 8,16 miliarde de euro, care va ajunge la scadenţă în 2009 şi care, cel mai probabil, va trebui “rostogolită“ în anii următori. Sumele scadente sunt mai mult decât duble faţă de anul trecut. Cauza: Finanţele n-au reuşit să atragă, în 2008, împrumuturi pe termen lung, 47% din datoria publică fiind pe termen scurt.
“Finanţarea deficitului de anul trecut a fost costisitoare. Ea a fost contractată pe maturităţi foarte scurte, ceea ce face deosebit de important ca rostogolirea ei la timp să devină un factor esenţial în managementul datoriei“, susţine Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI.
Ezitările Guvernului l-au determinat şi pe Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, să iasă public şi să sugereze că ar fi mai bine dacă Finanţele s-ar împrumuta mai mult pe pieţele externe, tocmai pentru a nu sugruma sectorul privat. Cele 11 miliarde de euro de care are nevoie statul anul acesta înseamnă o sumă colosală pentru pieţele financiare româneşti, reprezentând 70% din creşterea creditului intern în tot anul 2008. În condiţiile în care accesul la finanţare s-a înrăutăţit începând din octombrie 2008, nevoile mari de finanţare ale statului ar lăsa băncile fără bani pentru creditarea sectorului privat. Finanţările interne vor juca un rol esenţial în 2009, în condiţiile în care companiile au datorii externe scadente de circa 10 miliarde de euro şi şanse mici să le refinanţeze.
Dobânzi de ţară săracă
“În sectorul nebancar se conturează a fi un gol de balanţă (sold negativ al finanţărilor externe pe termen scurt n.r.). Rezolvarea lui nu este certă. Soluţia este compensarea potenţialului gol de balanţă prin împrumuturi suplimentare ale sectorului public“, recomandă Isărescu.
O soluţie similară avansează şi Tănăsescu: “Dacă lichiditatea din piaţă va avea o tendinţă descrescătoare în lunile următoare, este crucial să se ia în considerare toate alternativele pentru finanţarea deficitului, inclusiv atragerea unor sume suplimentare din fondurile europene, împrumuturi instituţionale sau chiar, dacă piaţa o va permite, lansarea unor eurobonduri cu maturitate ridicată“.
După ce agenţia Moody’s a publicat, săptămâna trecută, un raport pe tema riscurilor de pe pieţele est-europene, investitorii şi-au pierdut încrederea în această zonă. Ca urmare, cotaţiile acţiunilor s-au prăbuşit, monedele naţionale s-au depreciat, iar dobânzile cerute pentru finanţări externe s-au majorat. Un articol publicat de Bloomberg nota situaţia paradoxală a randamentelor la eurobondurile româneşti, care au ajuns să le egaleze pe cele emise de Egipt, ţară cu un PIB pe locuitor la jumătate faţă de România.
Săptămâna trecută, randamentele la eurobondurile româneşti săriseră de 10,3% pe an, faţă de 6,9%, nivel la care a fost lansată emisiunea statului din vara anului trecut. O evoluţie similară au avut-o şi primele de risc pentru situaţia în care statul român ar intra în incapacitate de plată (CDS), care au crescut până la 700 puncte de bază, faţă de 400 la începutul lunii noiembrie 2008. Cotaţiile CDS influenţează costurile finanţărilor externe atrase atât de stat, cât şi de sectorul privat, fiind folosite ca reper pentru stabilirea marjelor la dobânzi.
COSTURI REINFLAMATE
Randamentele cerute de investitori pentru eurobondurile româneşti au reînceput să crească în luna februarie, după ce scăzuseră în ianuarie, ajungând la peste 10,31% la finele săptămânii trecute. Se estimează că Ministerul Finanţelor, condus de Gheorghe Pogea, va plăti în 2009 cu 500 de milioane euro mai mult din cauza condiţiilor de creditare nefavorabile.
