Legea certificării constructorilor va permite statului, ca în caz de abateri, să retragă licenţa de funcţionare companiilor înscrise la lucrări de infrastructură realizate din bani publici, a anunţat Vasile Dâncu, ministrul dezvoltării şi administraţiei publice, în cadrul conferinţei Capital – Construcţii şi Infrastructură 2016. „Legea certificării se află în Camera Deputaţilor, iar Guvernul a formulat un punct de vedere pozitiv pe aceasta. În 14 state europene există certificare pentru firmele de construcţii şi aceasta este necesară“, a declarat Dâncu.

Cristian Erbaşu, preşedintele Patronatului Societăţilor din Construcţii (PSC), a atras atenţia ministrului că asociaţiile profesionale şi patronale nu au fost consultate în privinţa acestei legi, deşi, în ultimii 15 ani, constructorii au propus două variante de certificare profesională, considerate utile de guvernanţi, dar care nu au fost implementate. El spune că actul normativ ar fi trebuit realizat în colaborare cu antreprenorii din construcţii, de vreme ce efectul acestuia se răsfrâng direct asupra lor.

„Se doreşte realizarea acestei certificări sub tutela statului, însă noi am propus crearea unui ONG, în care să fie implicată atât autoritatea statului, cât mai ales asociaţiile profesionale şi patronale, universităţile şi instituţiile de cercetare. Acesta este modelul celor 14 state europene unde funcţionează acest sistem de certificare, nu cel al unui nou departament de stat care să dea aceste certificări“, a menţionat Erbaşu.

În replică, ministrul dezvoltării a subliniat faptul că statul este cel care trebuie să se ocupe de reglementare şi că funcţionarea unor ONG-uri ca putere publică ar fi neconstituţională. În schimb aceste organizaţii pot participa la stabilirea criteriilor de certificare, a spus Dâncu.

În aşteptarea normelor

Valentin Stoica, vicepreşedintele Asociaţiei Române a Atreprenorilor de Construcţii, a amintit şi el faptul că ARACO a vrut să introducă obligativitatea certificării constructorilor, însă autorităţile nu au ţinut cont de sugestiile organizaţiei patronale. „Ne bucurăm ca s-a agreat o clasificare a constructorilor, astfel încât o firmă de apartament, cu doi angajaţi, să nu poată promite că va proiecta o autostradă de 50 km“, a spus Stoica.

La rândul său, Mihai Rohan, preşedinte Patronatului din Industria Cimentului şi altor Produse Minerale pentru Construcţii din România (CIROM), a salutat iniţiativa certificării, însă şi-a exprima îngrijorările cu privire la normele de aplicare a legii.  „O firmă certificată se poate înscrie la zece lucrări şi chiar dacă are 100 de utilaje nu poate face faţă“, a menţionat acesta.

Salarii mai mari pentru constructori

Cristian Erbaşu spune că antreprenorii traversează în acest an o perioadă dificilă. După ce autorităţile i-au presat să termine lucrările derulate pe exerciţiul financiar 2007-2013, chiar dacă termenul a fost prelungit până în vara acestui an, el se întreabă ce se va întâmpla cu muncitorii care lucrează acum pe şantiere, după finalizarea lucrărilor.

El se aşteaptă ca salariile mun­ci­to­rilor din construcţii să se dubleze în următorii 2-3 ani şi este îngrijorat de faptul că studiile de fezabilitate realizate pentru proiectele de infrastructură cu bani europeni, din exerciţiul financiar 2014-2020, nu includ şi aceste majorări de costuri, precum şi scumpirea materialelor de construcţii.

„Multe proiecte se vor bloca şi dacă nu vom avea puterea să recunoaştem aceste aspecte vom plăti mult mai mult decât am preconizat iniţial. Dacă beneficiarii se vor încăpăţâna să nu-şi modifice din mers bugetele şi statul nu va crea nişte pârghii pentru a flexibiliza procesul în timpul derulării contractelor, atunci vor apărea întârzieri mari, chiar dacă vom avea creştere economică“, a subliniat preşedintele PSC.

În urmă cu un deceniu

La zece ani după cucerirea Daciei, romanii au construit 4.300 kilometri de drumuri pe teritoriul României, au făcut patru treceri prin munţi: pe Valea Oltului, Valea Prahovei, la Buzău şi la Oituz, şi au construit 25 de poduri foarte importante, trasee folosite şi astăzi, spune Mihai Rohan. „Vom veni puţin cam târziu cu Coridorul IV. Suntem defazaţi, pentru că facem acum ce trebuia să facem în urmă cu zece ani, în loc să ne concentrăm pe calea ferată. Marile transporturi se fac pe calea ferată. În Elveţia, tirurile nu mai circulă pe autostrăzi, ci se încarcă în trenuri şi traversează ţara“, a mai menţionat preşedintele CIROM.

Potrivit acestuia, după şapte ani de eforturi în renovarea liniei de cale ferată Bucureşti – Constanţa, distanţa este parcursă în două ore şi 20 de minute, cu zece minute mai puţin faţă de cât era în perioada interbelică.

Se doreşte realizarea acestei certificări sub tutela statului, însă noi am propus crearea unui ONG.

Cristian Erbaşu, preşedinte PSC

 

O firmă certificată se poate înscrie la zece lucrări şi chiar dacă are 100 de utilaje nu poate face faţă.

Mihai Rohan, preşedinte CIROM