Criza a dat statului prilejul de a-şi ajuta iar, cu sute de milioane de euro, companiile la care este acţionar, prin scutiri sau eşalonări de datorii bugetare şi garantarea creditelor.
Noile ajutoare de stat au deja cadrul legislativ creat. O ordonanţă de urgenţă, aprobată în luna decembrie şi inspirată de măsurile luate de Comisia Europeană pentru sprijinirea sectorului bancar, va permite eşalonarea şi ştergerea datoriilor fiscale, precum şi acordarea de credite cu garanţie de stat pentru 60 de companii la care tot statul este acţionar.
Motivând că sistemul bancar naţional este suficient de solid pentru a rezista la şocurile de pe pieţele financiare, Guvernul s-a gândit că regulile europene ar putea fi aplicate şi în alte domenii. Prin urmare, oficialii au decis că pot folosi oportunitatea oferită de Comisia Europeană pentru a ajuta unele dintre companiile aflate în dificultate să depăşească criza. Numai că, în timp ce europenii îi vor susţine pe cei care au început să se confrunte cu probleme începând cu a doua jumătate a anului trecut – când efectele crizei s-au produs cu adevărat -, statul român este dispus să întindă o mână de ajutor unor societăţi care se află în impas de foarte mulţi ani.
Regula – primul venit, primul servit
Ordonanţa aprobată la finele anului trecut vizează companiile la care statul este acţionar majoritar sau minoritar, prin AVAS. Potrivit reprezentanţilor Consiliului Concurenţei, prevederile vor fi extinse şi la portofoliul Ministerului Economiei.
În prezent, AVAS este acţionar la 412 societăţi, iar la 36 dintre acestea deţine pachetul majoritar. Speranţele de a mai privatiza vreuna sunt aproape pierdute, spun oficialii AVAS, în condiţiile în care toate aceste companii au fost scoase la vânzare, în repetate rânduri de-a lungul anilor, însă fără succes, din cauza datoriilor uriaşe sau a tehnologiilor învechite.
La rândul său, Ministerul Economiei este acţionar la 80 de societăţi. Cele 210 milioane de euro se vor acorda după regula „primul venit, primul servit“, după cum au precizat oficialii autorităţii de concurenţă. „Ordonanţa nu este destinată anumitor companii, ci are un caracter general. A fost elaborată în contextul crizei, pentru că şi legislaţia europeană a fost modificată în toamna anului trecut şi a permis crearea acestor scheme de ajutor. Urmează ca fiecare societate să prezinte situaţia financiară şi programul de restructurare cu măsuri concrete şi rezultate cuantificabile în venituri“, explică Teodor Atanasiu, fostul preşedinte al AVAS
la momentul emiterii actului normativ.
Totuşi, nişte criterii vor exista şi vor fi precizate în două hotărâri de guvern prin care va fi implementată ordonanţa. Cele două hotărâri vor reglementa două scheme de ajutor de stat: una de salvare pentru zece societăţi, cu un buget de 30 milioane de euro, şi una de restructurare pentru 50 de companii, în valoare de 180 milioane de euro. Pentru a se califica, societăţile trebuie să nu mai fi primit ajutor de stat în ultimii zece ani şi să prezinte un plan de restructurare viabil.
Companii falimentare
Ministerul Economiei mai are în portofoliu de privatizat câteva companii interesante pentru investitori, cum ar fi Electrica Muntenia Nord, Electrica Transilvania Nord şi Electrica Transilvania Sud, sau complexurile energetice de la Turceni, Craiova şi Rovinari.
În schimb, AVAS şi-a înjumătăţit numărul de societăţi din portofoliu doar pe durata anului trecut, dar nu datorită vânzărilor de acţiuni, ci a procedurilor de insolvenţă. Ceea ce a rămas neprivatizat până acum nu mai prezintă interes pentru investitori, iar dificultăţile financiare ale acestor companii nu au legătură directă cu criza. De altfel, cei mai mari datornici la buget sunt în curtea statului, pe primul loc fiind Compania Naţională a Huilei, care, la sfârşitul anului trecut, cumula restanţe fiscale de peste trei miliarde de lei. „Suntem de acord cu ajutoarele de stat, dar vrem să ştim care sunt criteriile conform cărora se acordă, pentru că volumul de ajutoare este foarte limitat şi, atunci, ar trebui ca o dată acordate, să aibă un efect de antrenare în economie. În caz contrar, banii se duc în nişte găuri negre şi plătim degeaba“, spune Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România.
Cele două scheme de ajutor de stat au fost notificate Comisiei Europene, iar răspunsul este aşteptat în perioada imediat următoare, arată Consiliul Concurenţei. În urmă cu doi ani, Guvernul a mai încercat să acorde scutiri de datorii fiscale pentru 28 de societăţi din portofoliul Ministerului Economiei şi cel al AVAS, dar s-a lovit de inflexibilitatea regulilor europene.
În actualul context al crizei, odată ce legislaţia UE a devenit mai permisivă, Guvernul ar putea primi undă verde să ajute din nou companiile de stat, care, de altfel, au fost favoritele acestor practici încă de la începutul anilor ’90.
210 mil. de euro este suma totală pe care Guvernul intenţionează să o acorde unui număr de 60 de societăţi aflate în portofoliile AVAS şi al Ministerului Economiei, prin două scheme de ajutor de stat: de salvare şi de restructurare
