Guvernul Ciolacu pregătește noi măsuri fiscale
Guvernul Ciolacu a adoptat deja o serie de măsuri fiscale, o parte din ele urmează să fie adoptate curând.
Printre ele se numără: majorarea impozitării dividendelor la 10%, taxarea altor forme de capital, eliminarea stimulentelor fiscale pentru angajații din construcții și creșterea deducerilor personale de bază, conform Profit.ro.
Momentan, angajații din domeniul construcțiilor (10% din forța de muncă ocupată) sunt scutiți de la impozitul pe veniturile personale și o parte din contribuțiile sociale obligatorii. De exemplu, contribuția la Pilonul II de pensii private este opțională. Impozitul pe dividende a fost majorat de la 5% la 8%, dar tot este considerată o cotă prea mică atât de instituțiile financiare internaționale, cât și de social-democrați.
În privința deducerilor personale, abia în anii următori ar putea fi introduse deduceri la impozitul pe venit pentru asigurări private de sănătate și învățământ.
Ce se va întâmpla mai departe cu TVA?
Încă se aplică o cotă de TVA de 5% pentru furnizarea de căldură pentru populație și pentru anumite servicii culturale. Industria alimentară, hotelurile, vânzarea de îngrășăminte, panouri solare și cumpărarea anumitor case beneficiază de o TVA redusă de 9%.
Companiile din sectorul petrolului și gazelor naturale vor plăti un impozit suplimentar de 0,5% dacă au o cifră de afaceri de peste 50 milioane euro între 1 ianuarie 2024 și 31 decembrie 2025.
Pe de altă parte, băncile trebuie să plătească un impozit suplimentar pe cifra de afaceri, calculat în felul următor:
- 2% între 1 ianuarie 2024 și 31 decembrie 2025;
- 1% începând cu 1 ianuarie 2026;
„Alte măsuri cuprinse în raportul Băncii Mondiale privind sistemul fiscal din România sunt în discuție cu reprezentanții Comisiei Europene”, indică documentul citat anterior.
Măsurile recomandate de Banca Mondială
eliminarea cotelor reduse de TVA care au fost introduse în scopuri nedistributive, cum ar fi cotele reduse pentru mâncarea din restaurante, cazarea, cărți, ziare, reviste, muzee, grădini zoologice, grădini și parcuri. Pe termen mai lung o extindere suplimentară a bazei de impozitare în legătură cu cotele reduse care au fost introduse în scopuri distributive, inclusiv cota redusă pentru alimente, produse farmaceutice, aprovizionarea cu apă și energie termică;
eliminarea scutirilor de impozit pentru lucrătorii din agricultură, construcții și sectorul de tehnologia informației (IT);
eliminarea impozitului pe tranzacțiile de vânzare a proprietăților rezidențiale și înlocuirea acestuia cu un impozit de 10% pe câștigurile de capital, eventual cu o sumă de scutire moderată pentru proprietățile ocupate de proprietari;
creșterea cotei de impozitare a dividendelor la 10% pentru a se alinia la impozitarea majorității celorlalte forme de venituri din capital;
impozitarea proprietăților la valoarea de piață;
reevaluarea obiectivului de politică și a eficacității scutirii fiscale pentru profiturile reinvestite;
eliminarea reducerii cotei IP disponibilă pentru societățile care își măresc capitalul social;
reevaluarea periodică a stimulentelor fiscale pentru întreprinderi, pentru a se asigura că acestea continuă să își îndeplinească obiectivele rentabil și să publice estimările privind cheltuielile fiscale pentru fiecare concesiune în cadrul unui raport anual privind cheltuielile fiscale;
reducerea pragului de eligibilitate pentru regimul microîntreprinderilor pentru a egala pragul TVA (în prezent de 88.500 euro). Pentru ca întreprinderile să aibă timp să se adapteze, această reformă ar putea fi pusă în aplicare etapizat, începând cu reducerea deja convenită la 500.000 euro de la 1 ianuarie 2023, apoi la 250.000 euro de la 1 ianuarie 2024 și ajungând la pragul TVA (ajustat la inflație) la 1 ianuarie 2025. Pragurile de înregistrare a microîntreprinderilor și de înregistrare în scopuri de TVA trebuie apoi să rămână aliniate;
punerea în aplicare de norme suplimentare pentru a preveni divizarea artificială a întreprinderilor pentru a avea acces la regimul microîntreprinderilor;
eliminarea posibilității de a deduce anumite cheltuieli din cifra de afaceri. Acest lucru va simplifica și mai mult regimul microîntreprinderilor și va reduce posibilitățile de evaziune fiscală. Dacă se dorește, ar putea fi aplicată în schimb o sumă fixă de deducere (ca procent din cifra de afaceri);
efectuarea unei reevaluări a cotei corespunzătoare de impozitare a cifrei de afaceri. Cota propusă de 1% implică o marjă de profit de aproximativ 6,25%, care este probabil să fie mai mică decât marja reală de profit a majorității microîntreprinderilor, ceea ce duce la un tratament fiscal preferențial pentru microîntreprinderi în comparație cu societățile care fac obiectul regimului obișnuit de impozitare a IP;
echivalarea impozitării salariaților și a lucrătorilor independenți prin eliminarea plafonului CAS aplicat în prezent lucrătorilor independenți. O opțiune alternativă ar fi aplicarea unui plafon de CAS atât pentru salariați, cât și pentru lucrătorii independenți – deși trebuie evaluate și eventualele implicații asupra drepturilor de pensie;
planificarea și trecerea treptată la eliminarea subvențiilor pentru combustibilii fosili;
introducerea unei taxări suplimentare a carbonului (de ex., rate mai mari ale accizelor) pentru a aborda prezența externalităților legate de combustibilii fosili.
