Afland despre febra adoptarii noului Cod al muncii – dus la semnat in mapa ministrului muncii – Fundatia Resurse Umane Romania (FRUR) si revista Capital au dorit sa redeschida dialogul asupra ultimei variante de proiect pentru a permite Executivului, excedat de problemele adunate la sfarsit de an, sa dea unda verde spre Parlament unui act normativ intr-o formula optima de functionare in economia reala. Initiativa celor cateva zeci de directori de resurse umane din companii multinationale si romanesti de prestigiu a starnit mass-media intr-asa masura, incat ziare si posturi de televiziune importante si-au asumat cu patima exclusivitatea subiectului anuntat de Capital. Furtuna starnita insa, doar intr-un pahar cu apa, pentru ca, luati de valul stirilor cu „priza” la public, colegii de breasla au neglijat problemele de fond. In loc sa se preocupe de respectarea dreptului la informare, unii au incercat sa se acopere de glorie publicand fragmente din Proiectul Codului muncii, procurat pe cine stie ce cai.
Ideea de la care a pornit reuniunea organizata la Hilton, marti, 20 noiembrie, de FRUR si revista Capital, a fost aceea de a oferi reprezentantilor statului posibilitatea sa demonstreze deplina transparenta si bunele intentii intr-un dialog sustinut prin argumente profesionale. De aceea, la masa dezbaterilor au fost invitati reprezentanti de la Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale (MMSS) – director Oana Cazan si sef serviciu legislatie Camelia Carbunaru -, de la Camera de munca si protectie sociala a Senatului – senator Simona Anamaria Marinescu -, din partea sindicatelor – vicepresedintele CNSLR-Fratia Radu Minea – si, nu in ultimul rand, din partea patronatelor – directorul executiv al UGIR 1903 Stelian Dorobantu. De ce nu a raspuns invitatiei reprezentantul acestui patronat, nu am aflat nici pana in ziua de azi.
Ce se ascunde in spatele declaratiilor
Evenimentul declansat de noi si preluat apoi cu entuziasm de mass-media readuce in prim plan o practica anacronica pentru reprezentantii acestui stat, ce se numesc social-democrati: incapacitatea de a de a fi de buna-credinta si de a purta un dialog cu societatea civila. Pentru a putea face rost de proiectul de lege aflat la semnat pe masa ministrului muncii, a fost nevoie de multa iscusinta. Potrivit unei hotarari de guvern, data pe vremea unui fost lider sindical ajuns accidental si la conducerea Executivului, Victor Ciorbea, este interzis sa se puna la dispozitia cetatenilor proiectele de legi aflate in discutie. MMSS perpetueaza obiceiul in buna traditie a favoritismelor. De la Serviciul de legislatie esti trimis la Biroul de presa, care te sfatuieste sa te dai bine pe langa ministru pentru a putea intra in posesia unui document de interes public. Precum se stie, la ministru nu ajunge orice, oricine si oricum. Pentru gazetarii care nu fac parte din cercul de preferinte, Domnia sa este tot timpul ocupat sau plecat. In spatele acestor inabile manevre de ocolire a dreptului la informare garantat prin lege, se ascund insa fapte si mai grave.
Actualul reprezentant al MMSS a tinut sa ramana in istorie prin asumarea responsabilitatii asupra unei legi despre care habar nu avea ce contine. Declaratiile ulterioare, facute in conferinte de presa, nu fac doi bani pentru cei care cunosc exact cum s-au derulat evenimentele. In momentul in care am solicitat proiectul noului Cod al muncii pentru a fi imbunatatit cu propuneri pertinente facute de specialisti, legea se afla deja la avizare la Ministerul Justitiei. Ceea ce inseamna ca, din punctul de vedere al MMSS se daduse unda verde. Dl Marian Sarbu nu a facut altceva decat sa dea ulterior cu pasta peste cateva expresii din articolul referitor la fondul de garantie pentru plata salariilor. Formularea transmisa presei, cum ca „mult inainte de aparitia in presa a proiectului am decis eliminarea din text a dimensionarii fondului de garantie pentru plata salariilor” ar fi bine sa si-o „asume” cand spune povesti nepotilor, la gura sobei. Marti, 20 noiembrie, cand a avut loc dezbaterea specialistilor din FRUR cu reprezentantii ministerului, desemnati oficial de MMSS, acestia nu stiau nimic despre „decizia” luata de dl Sarbu asupra unui text plecat deja la avizare la Ministerul Justitiei. Mai mult chiar, dupa ce s-a declansat furtuna, acestia au primit iarasi interdictie sa mai stea de vorba cu presa. Dupa un deceniu de exercitii democratice, dialogul reprezentantilor statului cu societatea civila este tot balbait si lipsit de competenta profesionala.
Sindicate si legislativ doar cu numele
Nici reprezentantii patronatelor nu se descurca onorabil intr-un dialog. Se prefera declaratiile incendiare prin Mediafax, dar post factum. Din discutiile cu specialistii de la MMSS si liderii de sindicat, reiese clar ca patronatele, la fel ca si sindicatele, au fost chemate la discutii preliminare pe seama proiectului noului Cod. Cum se face insa ca de-abia acum s-au trezit ca legea este elaborata in dauna angajatorilor? De ce nu se regasesc argumentele critice aduse in ultimele zile si in procesele-verbale incheiate in decursul dezbaterilor ce s-au purtat asupra primei forme a proiectului, supus discutiilor in 1999? Exista explicatii multe, dar faptul ca reprezentantii patronatelor nu au fost nici macar preocupati sa gaseasca o scuza pentru absenta lor de la discutiile provocate de noi aproape ca ne scuteste de efortul de a le enumera. Realitatea este ca nu avem patronate in Romania, ci grupuri de interese care ies la rampa cu ocazii festive. Avem oameni de afaceri interesati de obtinerea profitului, si nu de instituirea unor relatii de munca bazate pe principiile economiei de piata. Dovada sta faptul ca nici una din societatile multinationale prezente in Romania nu s-a afiliat patronatelor existente in acest moment la masa dialogului cu sindicatele si Guvernul (Consiliul Economic si Social). La sfarsitul dialogului purtat la Hilton pe tema Codului muncii, vicepresedintele Confederatiei Meridian, dl Ion Albu, si-a exprimat indoiala ca se vor lua in consideratie opiniile directorilor de resurse umane formulate si transmise prin CES catre Guvern si Parlament. Motivul? Majoritatea reprezentantilor CES fac jocurile actualei conduceri a statului. Ceea ce inseamna ca si reprezentantii marilor centrale sindicale sunt ori lipsiti de putere, ori vanduti puterii, doar si ei fac parte din CES.
Afirmatii de genul acesta am auzit adesea in ultimii zece ani. Ceea ce socheaza cu adevarat este insa atitudinea celor care reprezinta interesele noastre, ale tuturor romanilor, in Parlament, indiferent daca suntem patroni, angajati sau simpli cetateni. Adoptarea legilor in forul legislativ a devenit o formalitate lipsita de interes pentru cei mai multi parlamentari. Proiectele de legi nu se mai dezbat in comisiile de specialitate sau, daca se intampla acest lucru, este urmarea unor interese de grup sau a catorva parlamentari, care inca mai cred in menirea lor. Restul nici macar nu se mai obosesc sa citeasca nenumaratele proiecte care se aduna in stiva in casetele personale. Dovada sta proiectul legislativ privitor la modificarea cuantumului ajutorului de somaj. „In afara de Guvern, nimeni nu a fost de acord cu acest act normativ – afirma dna senator Simona Marinescu – dar putine voci s-au exprimat direct. Proiectul a primit avizul favorabil al comisiilor Senatului, dupa ce a trecut extrem de usor, fara nici o modificare, prin Camera Deputatilor.” Ca sa nu mai vorbim despre faptul ca s-a primit aviz favorabil de la CES!
Democratia mileniului trei nu-i pentru catei
Multumesc ajutorului dat de colegii din presa si televiziune care m-au scutit de plicticoasa si obositoarea sarcina de a enumera viciile proiectului Codului muncii, avand astfel loc pentru a comenta problemele si mai grave care se ascund in spatele elaborarii unei legi. Concluzia la care am ajuns in urma reuniunii organizate de FRUR si revista Capital cu reprezentantii implicati in elaborarea noului Cod al muncii este extrem de simpla: un stat democratic trebuie sa se bazeze pe oameni competenti si de buna-credinta. Fuga indaratul comunicatelor de presa este o forma de social-democratie, dar, pentru catei. Discutiile cu specialistii, angajatorii si liderii de sindicat responsabili au aratat ca perfectarea legii este posibila, toti fiind de acord ca un cod al muncii nu se adopta pentru timpul prezent, ci pentru a permite dezvoltarea unor relatii care sa faciliteze in viitor dezvoltarea economica a Romaniei. Reprezentantii marilor companii au venit cu alternative ce ar putea fi luate in considerare de Guvern si Legislativ, tocmai pentru ca sa nu fie nevoie dupa aceea sa se vina cu modificari la o lege atat de importanta, conceputa in spirit cu adevarat european. Exercitiul r
s-a dovedit eficient, fie si numai prin simplul fapt ca un ministru si-a cerut scuze si parlamentarii au fost treziti, pentru moment, la realitate. tr
r
„Reglementarile cuprinse in noul cod sunt impuse de relatiile existente pe piata muncii, unde s-au stabilit deja nenumarate societati comerciale multinationale. Noi trebuie sa analizam ce tipuri de relatii de munca sunt potrivite cu modelul economic al tarii. Sunt convinsa ca in Senat vor fi discutii aprinse pe diferite articole ale proiectului de lege, tocmai pentru ca se va tine cont de solicitarile oamenilor de afaceri.”r
r
Simona Anamaria Marinescu, r
senator PSD, membru al Comisiei de munca si protectie socialar
r
„Echipa de elaborare a noului cod al muncii a lucrat cu patronatele si sindicatele, tocmai pentru ca nu si-a propus sa copieze nici o legislatie. Asa cum rezulta din expunerea de motive, a trebuit sa luam in considerare recomandarile Uniunii Europene, in ideea integrarii tarii noastre in viitorul apropiat. O lege organica trebuie sa fie intotdeauna cu un pas inainte, tocmai pentru ca nu se poate schimba de la un an la altul.”r
r
Magda Volonciu, r
avocat, membra a echipei de elaborare a noului Cod al munciir
r
„La elaborarea noului Cod al Muncii s-a conlucrat cu patronatele si sindicatele si s-a tinut cont de toate parerile. S-a discutat liber si fiecare a putut sa-si exprime punctul de vedere. Nu a existat nici o restrictie.”r
r
Radu Minea, vicepresedinte CNSLR-Fratiar
r
„Cand s-a discutat pe proiectul de lege, au existat cam aceleasi observatii si din partea sindicatelor si a patronatelor. Toti am fost de acord ca exista lacune. Atunci ni s-a promis ca se vor lua in consideratie observatiile noastre, dar nu s-a intamplat.”r
r
Ion Albu, vicepresedinte Confederatia Meridianr
r
„Inainte existau acuzatii ca sunt protejati numai salariatii prin vechiul Cod al muncii. Acum, cand angajatii si angajatorii sunt pusi pe picior de egalitate, nu vad de ce trebuie sa reintroducem raspunderea materiala, asa cum solicita sindicatele. Este o forma de raspundere limitata, creatie a vechiului regim.”r
r
Camelia Carbunaru, sef serviciu legislatie, MMSSr
r
Angajatorii sunt de acord, dar sA se revizuiascA prin pArTile esenTialer
r
Sumele ce vor fi retinute prin fondul de garantare pentru plata salariilor sunt foarte mari pentru angajatorii privati, care ofera salarii mari. Cifra este de ordinul milioanelor de dolari. Conducerea de la nivelul central al unei companii multinationale nu va putea intelege motivul pentru care asemenea sume trebuie blocate. Aceste garantii se vor asimila bugetelor pentru salarii, r
care astfel se vor tripla. In conditiile in care bugetele pentru salarii reprezinta anumite procente din cifra de afaceri, iar acestea se maresc de trei ori, r
compania va fi nevoita fie sa reduca in aceeasi r
proportie costurile in alta parte, fie sa se retraga din Romania din cauza lipsei de profitabilitate a r
activitatii desfasurate. Pentru a se putea depasi acest impas, generat de prevederile proiectului de lege, exista cateva alternative. Folosirea fondului de risc existent al intreprinderii ar fi una din ele. r
Alta ar fi reducerea fondului de garantie la trei salarii lunare/angajat. r
Daniela Untescu, manager resurse umane, Xeroxr
r
Ca unul din cei mai mari angajatori privati din Romania (peste 2.200 de salariati), care isi plateste in totalitate taxele si impozitele, suntem intru totul de acord cu adoptarea unor masuri vizand alinierea la legislatia Uniunii Europene. In acelasi timp insa, nu putem fi de acord cu transferarea responsabilitatii in totalitate la nivelul angajatorului. Pozitia noastra are in vedere nivelul deja excesiv al fiscalitatii in ceea ce priveste forta de munca, fapt care influenteaza in mod negativ dezvoltarea investitiilor agentilor economici, investitii care ar genera noi locuri de munca, precum si plata de taxe si impozite suplimentare. Constituirea unui fond auxiliar de garantie pentru plata salariilor nu ar insemna decat o povara in plus pentru investitorii privati, tinand seama de faptul ca firmele de stat intampina in continuare greutati in achitarea taxelor catre stat. r
Liliana Urziceanu, manager resurse umane, Mc Donaldsr
r
Prevederile din Proiectul Codului muncii cuprinse in sectiunea privind concedierea trebuie formulate intr-un mod mai clar, astfel incat sa se poata face diferentierea intre faptul de a nu corespunde profesional si lipsa performantei profesionale care poate duce la concedierea angajatului. Trebuie promovata ideea de evaluare profesionala pe criterii de performanta. A angaja pe cineva numai pe baza unei fise de post care cuprinde date referitoare la pregatirea profesionala si experienta in munca nu este suficient. Daca nu se va introduce in viitorul Cod al muncii un articol referitor la standardul de performanta pe care trebuie sa-l indeplineasca salariatul, ne putem trezi ca am angajat o persoana care, la inceput, sub aspectul pregatirii si experientei, corespunde cerintelor angajatorului, dar in timp performantele sale incep sa scada si el nu poate fi dat afara din aceasta cauza, asa cum se intampla acum, potrivit practicilor existente in legislatia muncii.r
Daniela Necefor, director Total Business Solutionsr