Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a declarat că DNA are o activitate destul de intensă, însă există ”alte auspicii” faţă de cele în care funcţiona instituţia pe vreme a Laurei Codruţa Kovesi.

”Suntem într-o altă vreme, sub alte auspicii. Dar vă spun că se fac foarte mari eforturi acolo şi văd o dorinţă foarte vizibilă de a se face treabă ca la carte. Poate nu mai există apetenţă nici din partea jurnaliștilor şi nu am mai văzut jurnalişti în faţa DNA-ului”, a declarat Stelian Ion, la Prima TV.

Ministrul Justiţiei a adăugat că este bine ca Justiţia să nu funcţioneze sub presiune mediatică.

”E bine ca Justiţia să nu funcţioneze sub presiune şi presiunea asta televizată nu e tocmai bună pentru Justiţie”, a declarat Stelian Ion. Întrebat în legătură cu percepția publică potrivit căreia la DNA nu se mai întâmplă nimic, el a afirmat că activitatea DNA este una destul de intensă.

”Nu e adevărat, sunt trimiteri în judecată. Bilanţul DNA poate nu este ceea ce şi-ar dori mulţi, dar este foarte mult. Sunt politicieni care sunt trimişi în judecată. Numai eu am semnat documente trimise de preşedintele României pentru începerea urmăririi faţă de nişte politicieni. E o activitate categorică şi ce s-a întâmplat în perioada trecută a fost că unii dintre procurori au plecat din DNA din diferite motive, unii au plecat la Parchetul European, sunt mai puţini acum, de aceea trebuie refăcută resursa umană în Parchete. Eu apreciez activitatea DNA”, a declarat Stelian Ion.

CEDO a sancționat modul în care Laura Codruța Kovesi a fost revocată

Fostului procuror-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, i s-au încălcat mai multe drepturi constituționale de către Curtea Constituțională. În acest context, CEDO a sancționat modul în care Laura Codruța Kovesi a fost revocată.

Decizia în cazul Kovesi a fost pronunţată pe 5 mai 2020 şi a devenit definitivă pe 5 august acelaşi an. Conform sentinţei, România a fost sancţionată pentru că Laurei Codruţa Kovesi i-a fost interzis expres, de către Curtea Constituţională, accesul la o instanţă administrativă, în care să conteste temeiurile revocării.

CCR a statuat că procedura revocării se bazează pe raporturi pur constituţionale între actorii implicaţi, care nu pot fi judecate de instanţa de contencios administrativ, ci numai de către de instanţa de contencios constituţional. CEDO a stabilit însă că prin acest fapt a fost încălcat accesul la Justiţie şi dreptul la un proces echitabil.

De asemenea, CEDO a mai sancţionat faptul că printre capetele de acuzare aduse de ministrul Justiţiei de atunci, Tuorel Toader, în sprijinul revocării au fost criticile aduse de Kovesi schimbărilor legislative promovate de guvernarea PSD în domeniul penal şi al organizării judiciare, ceea ce a încălcat dreptul la liberă exprimare.

Sursă foto: INQUAM Photos, George Călin