Decizia de a le cere deţinătorilor privaţi de obligaţiuni guvernamentale greceşti să renunţe la jumătate din investiţiile lor a fost "o greşeală teribilă", a mărturisit Athanasios Orphanides, membru în Comitetul executiv al Băncii Centrale Europene.
În iulie 2011, creditorii privaţi ai Greciei anunţau că şi-ar putea asuma pierderi de 21% din obligaţiile pe care le deţin, ca parte a contribuţiei de 37 miliarde de euro (53 miliarde de dolari) la al doilea plan de asistenţă financiară pentru Atena.
Însă a devenit evident că ştergerea datoriilor cu 21% este insuficientă, iar luna trecută băncile şi fondurile de investiţii private au acceptat să renunţe voluntar la 50% din creanţele lor asupra datoriei Greciei până în 2020, notează Reuters citat de Agerpres. Începând din ianuarie 2012, băncile vor schimba obligaţiunile elene pe care le deţin cu unele a căror valoare va fi diminuată cu jumătate. Aceasta reprezintă ştergerea a 100 de miliarde de euro din datoria Greciei, în prezent de 350 miliarde de euro.
"A fost o greşeală teribilă. Prin forţarea ştergerii datoriilor Greciei au apărut temeri pe plan mondial privind toate obligaţiunile guvernamentale din zona euro şi acesta este unul din principalele motive pentru care ne confruntăm cu probleme. Din cauza acestei greşeli tragice din zona euro, randamentele pentru obligaţiunile multor ţări sunt atât de ridicate", a afirmat Orphanides, care este şi guvernatorul Băncii Centrale a Ciprului, potrivit Reuters.