Compania Sterling a transmis, luni, preşedintelui Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, o scrisoare în care contestă concluzile raportului Comisiei de Industrii şi Servicii, punct de vedere comunicat, anterior, preşedintelui Traian Băsescu, premierului Emil Boc şi liderilor partidelor parlamentare.
Subcomisia parlamentară de anchetă privind acordul petrolier încheiat cu Sterling a aprobat, la 25 iunie, raportul în acest caz. Documentul stabileşte că actul adiţional numărul 11 a fost întocmit în condiţii ilegale, că Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) nu a avut un mandat din partea Guvernului, că nota de fundamentare a hotărârii de guvern care a legalizat acest act adiţional a fost întocmită cu date şi informaţii nereale şi că atât compania Sterling, cât şi ANRM nu şi-au îndeplinit obligaţiile prevăzute în contractele adiţionale anterioare.
Raportul stabileşte un termen de 60 de zile de la aprobarea acestuia de către plen pentru ca Guvernul să decidă dacă reziliază sau renegociază contractul cu compania. Documentul va fi discutat, la 27 iulie, într-o sesiune extraordinară a Camerei Deputaţilor.
Contraargumentele Sterling
Concluziile raportului sunt contestate de compania Sterling. „Sterling a subliniat că raportul Comisiei de Industrii şi Servicii este absolut lipsit de acurateţe. Totodată, Sterling şi-a exprimat dezamăgirea faţă de faptul că special creata Comisie de Anchetă nu şi-a îndeplinit mandatul pe care l-a avut. Adică nu a desfăşurat o investigaţie amănunţită şi echitabilă, cu audieri care să includă persoanele-cheie, direct implicate în evoluţia acestui acord, încă din 1992, când acesta a fost încheiat”, se arată într-un comunicat al companiei.
În scrisoare, vicepreşedintele Sterling, Stephen Birrell, a arătat că i-a transmis Robertei Anastase, la 9 iulie, documente care prezentau principalele contraargumente cu privire la concluziile raportului.
El a rugat-o pe Roberta Anastase să pună la dispoziţia tuturor membrilor Camerei Deputaţilor o copie a contraargumentelor depuse de Sterling, înainte de sesiunea extraordinară.
Miza: resursele de pe platoul continental câştigat în faţa Ucrainei
Curtea Internaţională de Justiţie a decis, la 3 februarie, că României îi revine aproape 80% din teritoriul disputat cu Ucraina în procesul legat de delimitarea platoului continental la Marea Neagră. Ulterior a început o dezbatere privind un acord cu Sterling, generat de o hotărâre a fostului Guvern, condus de Călin Popescu Tăriceanu, aprobată la sfârşitul mandatului, care face referire la concesiunea perimetrelor XIII Pelican şi XV Midia din Marea Neagră către compania canadiană.
Hotărârea Guvernlui Tăriceanu din 12 noiembrie este un act adiţional la acordul petrolier încheiat la 24 august 2007 cu Sterling. Subiectul dezbaterii este suspiciunea că statul român, prin ANRM, a cedat Sterling resursele de petrol şi gaze din cele două perimetre chiar înainte de a fi cunoscută decizia de la Haga în disputa dintre România şi Ucraina privind delimitarea platoului continental al Mării Negre.
Preşedintele Băsescu a cerut Guvernului, în februarie, să clarifice disputa legată de Sterling. Băsescu a declarat că serviciile româneşti de informaţii nu au ştiut despre contractul cu Sterling „pentru că erau relaţii în interiorul instituţiilor de vârf ale statului acolo”.
SURSA: Mediafax
