Steve Warner a devenit președintele filialei din România a gigantului farmaceutic Merck Sharp & Dohme (MSD) într-o perioadă cel puțin "tulbure" a sistemului medical românesc. El recunoaște că deși s-a documentat cu privire la sistemul medical din România, îi va lua un timp să se obișnuiască cu realitățile locale: termene de plată de un an, sau schimbarea peste noapte a sistemului de compensare al medicamentelor și a legilor.
Capital: Ati făcut cunoștință cu România în mai anul acesta. Ce știați despre sistemul de sănătate din România?
Înainte să vin, am făcut niște cercetări si am constatat că valoarea investițiilor în sistemul de sănătate din România este printre cele mai mici din Europa. De asemenea, aici este cea mai mare rată a mortalității cauzată de boli de inimă, cancer și hepatită. Mi-am spus că aceasta este o țară unde mă vor aștepta multe provocări, ca lider al unei organizații care va avea printre altele, misiunea de a suplini anumite nevoi.
Capital: De la studii până la realitate, ce v-a surprins mai tare?
Cel mai mult m-a surprins rapiditatea cu care se schimbă lucrurile aici în ceea ce privește legile și taxele. Unul dintre factorii cheie, care influențează orice business, este predictibilitatea, iar aici asta nu există.
Capital: Numai în România simțiți lipsa predictibilității?
Din păcate, da, pentru că aici regulile se schimbă constant. În câteva săptămâni, voi fi chemat la managerul meu de regiune și mi se va cere părerea: Ar trebui compania-mamă să investească aici sau nu?. Nu știu ce le voi spune tocmai din cauza lipsei transparenței, care pare să fie cauzată de nivelul slab de coordonare dintre actorii-cheie din sănătate. Nu pot sa mai cer teste clinice, resurse, dar nu voi fi nici radical, spunând că trebuie să închidem operațiunile în România.
Capital: Guvernul a definitivat forma finală a taxei clawback. Cum se va raporta MSD la decizia Guvernului?
Cred că taxa clawback nu este ceva benefic pentru piață, în forma în care se prezintă acum, pentru că nu exista resursele necesare susținerii consumului nebugetat de medicamente. Nu voi mai putea să investesc ușor, pentru că există șanse foarte mari să ajung sub linie cu profitul, din cauza imposibilității de a face o prognoză. Va exista probabil un interes din partea Guvernului pentru a crește volumele, pentru că vor aduce profit la buget.
Capital: Care ar fi o formă bună pentru taxa clawback?
Trebuie să se înțeeagă că suntem o companie care se bazează pe profit, și că dorim să recuperăm investițiile pe care le facem în România. Suntem de acord cu o taxă clawback pe creștere, dar una rezonabilă, pe la 60-70% din creștere. Aceasta de acum, care ne cere o contribuție pentru acele volume de vânzări care depăşesc media trimestrială a sumelor aprobate prin buget pentru medicamente nu ne aduce un mediu mai stabil, care se pretează la prognoze, respectiv investiții pe termen mediu și lung.
„Investiția este imposibilă acolo unde există risc mare și recompensă mică”
Capital: S-a spus des că medicamentele vor dispărea de pe piață dacă se va introduce taxa clawback. Ce credeți despre asta?
Noi investim milioane de dolari în dezvoltarea produselor și introducerea lor pe piață, cu speranța că în timpul perioadei de patentare putem recupera sumele. Nu știu dacă vor dispărea neapărat, dar va fi o schimbare semnificativă în modelul de business, reducere dramatică în investiții, în produse inovative.
Capital: Lista produselor inovative nu a mai fost reactualizată din 2008. Cum vă afectează acest lucru?
Este o problemă foarte mare, pentru că timpul de patentare trece, iar noi nu mai recuperăm acele investiții de care vorbeam, nu avem același acces la piață. Pe de altă parte, pacienții români nu au acces la aceleași medicamente ca și restul europenilor.
Capital: Cum vă afectează termenele mari de plată?
Asta este ceva ce am învățat de când am venit în România, unde termenele de plată ajung și la un an. Atunci când Guvernul dă banii în sfârșit, farmaciile sunt plătite primele, apoi distribuitorii și noi. Suntem ultimii plătiți, iar uneori trebuie să dăm discount-uri doar ca să ne primim acei puțini bani mai repede.
Capital: Cum a afectat criza afacerile MSD în lume și România?
Acțiunile noastre la bursă nu au mai crescut de dinainte de criză. În ciuda investitiilor continue în cerectare, creșterea este improbabilă. Nu poți să tot tai din bugetul sănătății, pentru că sunt 22 de milioane de oameni în România care îmbătrânesc și au nevoie de medicamente.
Capital: Ce medicamente ale MSD sunt vândute cel mai bine pe această piață?
Vindem în zona reumatologiei și a hepatitei C, din cauza prevalenței mare. Pentru hepatită și nu numai avem programul "Împreună pentru viață", în care facem prevenție și diagnosticare. De asemenea, pacienții români sunt printre primii tratați cu ultimul medicament pentru tratamentul hepatitei C, care a fost autorizat de curând în Statele Unite și în Europa.
Care sunt noile tendinte în cercetarea medicală, la nivel global?
Se fac mai multe investiții pentru cercetarea genomului uman, biologie și boli ale bătrâneții, cum ar fi Alzheimer. Am făcut mari avansuri și în oncologie, la nivel de medicamente. Cred că în 20 de ani, vei merge la analize de sânge, iar medicii vor face o hartă genetică și iți vor vedea riscurile de a te îmbolnăvi în timp și îți vor da un tratament preventiv.