Capital: Care sunt măsurile prioritare pentru perioada următoare, mai ales că se anunță a fi destul de dificilă pentru creșterea economică?
Steven van Groningen: Cred că important este să prioritizăm foarte bine proiectele de investiții. Este problema care a fost indicată și de autoritățile internaționale. Ca reprezentanți ai mediului de afaceri, cunoaștem principiul conform căruia „întotdeauna ai mai puțini bani decât îți trebuie ca să investești“. Cred că asta a lipsit, un proces clar de prioritizare.

Capital: Cum vedeți fiscalitatea în România?
Steven van Groningen: Cel mai important este să se îmbunătățească colectarea. Taxele trebuie plătite, trebuie colectate. Dacă noi nu vom colecta taxe, ci le vom mări ca să aducem mai mulți bani la buget, înseamnă că aceia care sunt de bună-credință, care le achită, vor plăti mai mult, iar mediul de afaceri este imoral și nu există o competiție cinstită. Și atunci, colectarea trebuie îmbunătățită. Asta e și problema Greciei. Nu sunt expert în statul elen, dar mulți îmi spun că problema țării nu este nivelul de taxare, ci faptul că nimeni nu plătește taxe. La fel este în România: dacă merg cu un taxi, mă întreabă dacă vreau bon, iar dacă mă duc la florărie, la fel. De la cel mai de jos până la cel mai înalt nivel sunt convins că nu facem tot ce este posibil pentru a colecta taxele.

Capital: Un investitor care dorește să vină pe o anumită piață la ce se uită mai întâi, la nivelul taxelor?
Steven van Groningen: Nivelul taxelor este doar o componentă pe care o ia în calcul atunci când face un plan de afaceri și un calcul de rentabilitate a businessului. Dacă plătești taxe mai mari, dar ai productivitate mai mare și un cost mai mic la resurse, atunci nu este nicio problemă. Nivelul taxelor nu este ceva pe care îl iau în calcul în termeni absoluți. Nu trebuie să fim atractivi doar pentru că avem taxe mai joase. Este nevoie de mai mult. Ca să fie un mediu de afaceri atractiv, trebuie să fii sigur că și competitorii tăi plătesc taxe.

Capital: Economia are nevoie de credite pentru a se dezvolta. Cerința Consiliului Investitorilor Străini a fost aceea de a scădea nivelul rezervelor minime obligatorii, pentru ca băncile să aibă la dispoziție mai multă lichiditate, măsură luată deja de BNR. Între timp, condițiile din piață s-au schimbat, inflația a scăzut. Credeți că ar fi nevoie și de diminuarea dobânzii-cheie?
Steven van Groningen: E mult de spus aici. Micșorarea dobânzii ar putea avea un efect benefic pentru consum și investiții, deși am văzut că, în unele țări, chiar dacă dobânda este foarte jos, tot nu se consumă. În plus, nu trebuie să uităm că avem și presiune pe rata de schimb. Dacă dobânda se duce în jos, atunci rata de schimb (leu/euro – n.r.) ar putea crește. Așa că nu este o treabă simplă. Cred că eventuala scădere a dobânzii trebuie făcută după o analiză foarte bine condusă, pentru că ar fi rău să ducem acum dobânda în jos, și apoi să o creștem la loc. Ceea ce ne trebuie acum este un mediu predictibil. Cred că este o chestiune de timp până când vom putea umbla și la dobândă, să vedem dacă trendul de scădere al inflației se confirmă.

Capital: Guvernanții au luat în ultimul timp măsurile pe care le-ați așteptat?
Steven van Groningen: Este o întrebare la care întotdeauna răspunsul va fi nu. Glumesc, desigur. Eu mă aștept să vedem un impact pe termen lung al dialogului nostru cu guvernanții.

Capital: Aveți întâlniri repetate cu ministerele. Cu care autorități ați colaborat cel mai bine?
Steven van Groningen: Nimeni nu este obligat să ne asculte. Există ministere cu care avem discuții la nivel de miniștri. La altele, avem discuții la nivel de consilieri. Cred că un exemplu bun este Ministerul Justiției, unde avem un dialog foarte bun. La Ministerul Finanțelor avem multe discuții despre legislația fiscală.
Ar fi banal să spunem că este loc pentru mai bine. Este foarte important să continuăm dialogul și ca mediul de afaceri să nu se confrunte cu situații de genul „decizia a fost deja luată“. La întâlniri spunem guvernanților că trebuie făcute și analize de impact ale viitoarelor măsuri, care acum nu cred că se fac, pentru că  nu există timp. Totodată, avem nevoie de mai mult timp pentru perioada de consultare.

Capital: Cu ce ministere nu aveți o colaborare bună?
Steven van Groningen: Este ca în căsnicie. Nu are rost să discuți problemele prin intermediul presei, pentru că lucrurile nu se vor rezolva. Tot ce vrem este să contribuim la o creștere economică mai mare. Ar fi absurd să spunem că noi știm totul mai bine. Putem accepta dacă o decizie este altfel, dar dacă este o decizie nedreaptă, atunci te simți mai puțin confortabil.

Capital: De ce organizațiile in­vestitorilor nu fac propuneri guver­nanților la comun? Există pe de o parte AmCham, pe de alta CIS și alți reprezentanți ai investitorilor. Este mai eficient un lobby pe mai multe fronturi?
Steven van Groningen: Fiecare or­ganizație are un anumit specific. Sunt organizații grupate pe bază de naționalitate, altele pe bază de sector, cum ar fi Asociația Română a Băncilor sau patronatele de pe piața cimentului sau din energie. CIS este, într-un fel, unic, pentru că nu reprezintă nicio țară și niciun segment, și atunci încercăm să venim cu propuneri pentru tot mediul de afaceri. Cu celelalte organizații vrem însă să încercăm să ne aliniem un pic mai mult și să folosim resurse comune, cum am făcut de exemplu cu AmCham, în privința Codului muncii. Eu nu văd în piață o singură organizație care încearcă să facă de toate pentru toată lumea. Dar cred că este nevoie de o coordonare mai bună și de o voce mai unită.  

Capital: Apar tot felul de prognoze pesimiste referitoare la creșterea economică. Cum credeți că va evolua economia anul viitor?
Steven van Groningen: Faptul că tot vedem revizuiri ale prognozelor de creștere economică este un semn că lucrurile sunt din ce în ce mai neclare și trebuie să ne așteptăm la o perioadă grea. Vom vedea în continuare tot felul de revizuiri. Ce se va întâmpla anul viitor este greu de spus. Evoluția economică depinde chiar și de vreme (care influențează producția agricolă, de exemplu, n.r.), or nimeni nu știe cum va fi vremea. Cred că este important să vedem ce măsuri ar putea îmbunătăți mersul economiei, iar dacă identificăm măsuri, atunci chiar să le luăm.

CE ESTE CIS?

  • Misiune Consiliul Investitorilor Străini, care are 160 de membri, și-a propus să mențină un dialog între comunitatea investitorilor străini și guvernanți, pentru a îmbunătăți climatul pentru investiții în România.
  • Membri: ArcelorMittal, BRD-Groupe Socié­té Générale, British American Tobacco, Coca-Cola, Danone, BERD, Enel, Erste Bank, Lafarge Romania, Petrom, Raiffeisen Bank.
  • Program În octombrie 2010, CIS a lansat Programul de Creştere Economică, în care propunea 80 de măsuri concentrate în zece domenii majore de intervenţie, menite să readucă economia românească într-o zonă de creştere, după doi ani de recesiune.
  • REALIZĂRI: Executivul a luat în calcul 27 de măsuri şi a implementat 11 dintre acestea, cum ar fi: introducerea unui sistem eficient de gestiune a arieratelor, programul Prima Casă, un nou acord cu FMI, re­ducerea re­zervelor minime obligatorii pentru băncile comerciale, reducerea pena­lităţilor pentru plăţile datorate bugetelor publice, extin­derea programului Rabla, ajustarea legis­laţiei muncii.