270 de grame de carton. Ritmul mediu de crestere este de 20% pe an, deci o sticla in plus care ajunge la cosul de gunoi. Coca-Cola HBC, spre exemplu, a produs in 2003 aproape un miliard de litri de bauturi, fata de 768 de milioane de litri cu un an in urma. Pentru companie, cresterea este un succes, dar pentru mediu este un dezastru. In mod normal, aceste ambalaje trebuie reciclate. In tarile membre din Uniunea Europeana, procentul de recuperare a deseurilor, respectat de toate companiile, este
270 de grame de carton. Ritmul mediu de crestere este de 20% pe an, deci o sticla in plus care ajunge la cosul de gunoi. Coca-Cola HBC, spre exemplu, a produs in 2003 aproape un miliard de litri de bauturi, fata de 768 de milioane de litri cu un an in urma. Pentru companie, cresterea este un succes, dar pentru mediu este un dezastru. In mod normal, aceste ambalaje trebuie reciclate. In tarile membre din Uniunea Europeana, procentul de recuperare a deseurilor, respectat de toate companiile, este intre 50 si 65%, iar de reciclare intre 25 si 45%. Romania are si ea toate legile necesare pentru a recupera aceste deseuri de ambalaje si pentru a le reintroduce in economie. Cele cinci sticle consumate anul trecut ar fi putut fi transformate intr-un tricou dimensiunea XL, sau ar fi putut fi exportate pentru sume de peste 350 de dolari pe tona. Legea spune ca cei care introduc in economie ambalaje ar trebui sa recupereze in 2004, 5% si sa recicleze 2% din cantitatea de deseuri recuperate. In cazul in care nu se indeplinesc aceste conditii, se platesc 10.000 de lei pe fiecare kilogram de ambalaj catre Fondul de Mediu. Insa dificultatea pe care o intampina producatorii de ambalaje, in incercarea de punere in practica a legilor, arata drumul lung pe care Romania trebuie sa-l parcurga pentru a se alinia statelor din UE. Capacitatile de reciclare stau nefolositePrimele probleme apar pe strada, unde ambalajele sunt aruncate in devalmasie. De asemenea, exista un singur loc in tot Bucurestiul unde se afla containere separate pentru PET si pentru carton: in Gara de Nord. Unele primarii spun ca au demarat proiecte in acest sens, dar ca s-au lovit de probleme devenite deja un sablon mentalitate, nivel de civilizatie, furturi. „Problemele asociatiilor de locatari sunt foarte mari si colectarea deseurilor cade in subsidiar. Iar pe strazi am incercat sa punem containere galbene si albastre, dar s-au furat”, a declarat reprezentatul Departamentului de mediu din cadrul primariei sectorului 6. Totusi, primaria respectiva a reusit in 2003 sa colecteze peste 34.000 de tone de deseuri de plastic si hartie o picatura intr-un ocean in comparatie cu sutele de tone de ambalaje introduse anual in economie. Cu toate acestea, companiile sustin in continuare ca vina pentru lipsa de proiecte o poarta primariile si consiliile locale; autoritatile locale se apara, spunand ca eforturile de a plasa containere separate pe strazi sunt inutile, atata timp cat acestea se fura. In acest timp pierderile cresc mai departe: reciclarea devine imposibila din moment ce capacitatea de colectare a deseurilor este foarte mica. Cristinel Dobrota, administratorul de la Green Tech, o firma de reciclare din Buzau, explica de ce: „Din iulie 2003 pana la sfarsitul anului am reciclat 1.100 de tone de pet (sticla de plastic n.n.). Capacitatea noastra de reciclare este de 1.300 de tone pe luna”. Asadar, in jumatate de an, compania a lucrat sub capacitatea ei lunara. Cum o tona de material reciclat se exporta cu sume intre 350 si 500 de dolari, pierderile pot fi usor cuantificate in sume ce ating 400.000 de dolari pe luna. De aici si explicatia faptului ca astfel de firme pot fi numarate pe degete. Exista companii producatoare de ambalaje care nu au gasit firme de reciclare. Elmiplant este un exemplu in acest sens. In 2003, aceasta a trimis pe piata aproximativ 50 de tone de plastic si 16 tone de hartie. Au reusit sa recicleze cei 15% din hartie, dar nu si din plastic. „Mi se pare o tampenie ca, dupa ce am colectat tot ce imi trebuia, nu pot sa inchei procesul de reciclare pentru ca nu gasesc pe cineva autorizat sa faca asta”, a spus Elena Cremenescu, director general Elmiplant. Pentru directorul Elmiplant este mai simplu sa plateasca 10.000 de lei amenda pentru fiecare kilogram care trebuia reciclat si sa „incheie povestea”.si asa se construieste un lant al slabiciunilor: primariile nu-si pot face treaba pentru ca unii oameni fura, altii nu au inca format obiceiul acesta de a selecta deseurile, oamenii de afaceri, din moment ce nu este pus la punct un sistem de colectare, nu indraznesc sa investeasca in firme de reciclare. Companiile se impotmolesc in acest circuit si „castigator” iese Fondul pentru Mediu, care incaseaza toate penalitatile. Directorul acestui Fond spune ca in 2003 majoritatea companiilor nu au recuperat cat li s-a cerut prin lege. „si asta nu pentru ca nu au putut, ci pentru ca nu au vrut. Prefera sa plateasca 10.000 de lei pe kilogram, o suma mica in comparatie cu cat ar trebui sa dea pe reciclare”, a spus Ionel Gheorghe, director general al Fondului pentru Mediu. Ioana Munteanu, consilier pe probleme juridice din cadrul AmCham infirma acuzatiile, spunand ca producatorii vor sa recicleze, dar „din moment ce se stabilesc prin lege niste obiective imposibil de atins, normal ca aceste companii nu-si pot indeplini obligatiile stabilite prin lege”.Conform informatiilor primite de la Ionel Gheorghe, cifra de recuperare a deseurilor de ambalaje trimise pe piata se va mari anul acesta la 20%. „E o chestie nerealista. Pare evident ca producatorii sunt incurajati sa plateasca amenda. Ganditi-va ca, daca toti si-ar putea indeplini conditiile legale, atunci Fondul risca sa nu mai existe”, a spus Munteanu. In total, in Fond, s-au strans, intr-un an, aproape un miliard de lei, bani nefolositi pana acum. Firmele ca Green Tech sunt de acord cu marirea obiectivului de reciclare pe 2004: „E o trecere brusca, dar e mai aproape de realitate. Acum speram sa se ia mai in serios problema reciclarii”, a spus Dobrota. Majoritatea tarilor cu un nivel inalt de civilizatie acorda o mare atentie reciclarii. Cum in Romania toate aceste ambalaje sunt aruncate mai mult la intamplare, nici nu este de mirare ca Bucurestiul este considerat una dintre cele mai poluate capitale din Europa.
Angajamentele nerespectate aduc bani la fond
Fondul de Mediu are aproximativ 938 de miliarde de lei colectate din urmatoarele surse:
1. deseuri feroase si neferoase 277 miliarde lei
2. emisii poluanti 185 miliarde lei
3. ambalaje goale/pline 270 miliarde de lei
4. substante chimice periculoase 110 miliarde
5. masa lemnoasa 43 miliarde lei
6. producatori si importatori de produse finite 12 miliarde
7. taxe/impozite din autorizare 30 miliarde
8. dobanzi aprox. 9 miliarde