Dacă o economie trece printr-o perioadă de criză, așa cum se întâmplă cu economia românească în 2020, în contextul pandemiei de coronavirus, Guvernul nu ar trebui să recurgă la tăieri și austeritate, ca să poată vorbi de politici anti-ciclice.
Ori de câte ori se laudă pe sine și politicile pe care le-a implementat, în scurta perioadă în care a fost ministru de Finanțe, Florin Cîțu spune că a adoptat măsuri fiscale anti-ciclice.
Dar știe oare cu adevărat domnul Cîțu ce înseamnă ”politici anti-ciclice”?
Mie îmi pare că de fapt domnia sa face o gravă confuzie! ”Politici anti-ciclice” nu înseamnă tăieri și austeritate.
Pentru cei mai puțini avizați, cum pare a fi și domnul Florin Cîțu, politicile fiscale anti-ciclice se referă la măsuri adoptate în sens contrar ciclurilor pe care le traversează o economie:
Este economia într-o perioadă de creștere susținută, atunci guvernul adoptă o politică fiscală strictă, fără ”pomeni electorale”, așa cum îi place domnului Florin Cîțu să spună stimulentelor economico-sociale și facilităților fiscale: nu se majorează salarii și pensii, nu se scad taxe și impozite, pentru a evita riscul de supra-încălzire a economiei.
Din contră, dacă o economie trece printr-o perioadă de criză, așa cum se întâmplă cu economia românească în 2020, în contextul pandemiei de coronavirus, guvernul adoptă o politică fiscală relaxată, vine cu stimulente pentru economie și pentru populație.
Plastic spus, ca să înțeleagă și domnul Cîțu: crește economia – tai, scade economia – dai.
Da, era corect când domnul Cîțu și PNL acuzau PSD-ul aflat la guvernare că nu adoptă politici anti-ciclice. Dar PSD-ul nici nu a pretins vreodată că vrea să facă asta.
În schimb, după ce au preluat guvernarea, și mai ales după ce economia românească a fost lovită, inclusiv din cauza contextului internațional, dealtfel, de criza economică, liberalii în frunte cu domnul Cîțu vorbesc tot despre politici anti-ciclice, dar au uitat să schimbe macazul: nu tai în timpuri grele pentru economie.
Or, Guvernul Orban, de când a venit la putere, nu face decât să taie. Și să promită, dar promisiunile nu sunt încadrate, din păcate, la indicatori economici.
Nu doar că au tăiat pensiile, alocațiile pentru copii și tot ce au putut să mai fileze din ajutoarele sociale – să spunem că aici au dreptate și, ca în bancul de la Radio Erevan, au dat, nu au luat.
Dar, de exemplu, la ultima rectificare bugetară nu au acordat niciun leu programului StartUp Nation, care s-a dovedit foarte util în anii anteriori pentru antreprenorii români și capitalul autohton, cei ce ar trebui să formeze ”clasa de mijloc”, ”miezul” economiei românești.
Programul Tomata, de asemenea, a fost ciuntit în așa fel că mult mai puțini legumicultori români pot beneficia acum de ajutorul de minimis de trei mii euro, pentru a produce roșii în solarii.
Programului Prima Casă i-a trecut practic glonțul pe la ureche și era să se aleagă cu un plafon de garantare de doar 200 de milioane de lei, în comparație cu 2 miliarde, cât a avut în anii anteriori.
Guvernarea liberală a revenit, în cele din urmă, la sentimente mai bune și a readus plafonul la valoarea din anii precedenți, dar a schimbat condițiile de accesare a creditelor, considerate acum mai aspre pentru tinerele familii care încearcă să își cumpere o casă.
Pentru cine nu știe, programul Prima Casă a constituit multă vreme principalul motor de dezvoltare pentru piața imobiliară -locuințe, el fiind anul acesta practic suspendat, în condițiile în care Guvernul abia a dat normele de aplicare, cu ocazia ultimei rectificări bugetare.
Iar banii pe care se laudă ministrul de Finanțe că i-a pompat în economie, ”multele miliarde” alocate pentru medicamente și echipamente sanitare, plata șomajului tehnic și alte plăți cu caracter excepțional generate de epidemia de coronavirus, plus rambursări de TVA și investiții, cu greu pot trece la stimulente pentru economie, ci mai degrabă la strictul necesar care a fost cu greu asigurat.
(Eficiența investițiilor despre care vorbește domnul Cîțu și în ce mod economia beneficiază de aceste investiții sau sunt doar niște contracte cu dedicație pot face subiectul unei alte discuții).
În concluzie, Guvernul Orban este acuzat că a venit cu unul din cele mai mici pachete financiare de sprijin pentru economie și populație din Europa, în contextul pandemiei de coronavirus.
Deci nici vorbă de o euforie a stimulentelor, ca să putem vorbi de politici contra-ciclice pe timp de criză.
Iar tăierile le resimt foarte mulți dintre noi. Și le va resimți economia în ansamblu. Politicile implementate de domnul Florin Cîțu sunt atât de ciclice că agenții economici români mai au puțin și se învârt în jurul cozii, din cauza crizei.