Discutând pe marginea cărţii sale ”Preţul inegalităţii”, în curs de publicare în Italia de către editura Einaudi, Stiglitz susţine că în multe ţări europene inegalitatea a scăzut şi datorită adoptării unor reforme care au vizat reducerea disparităţilor sociale şi economice. Însă, odată inversată tendinţa, atunci când a venit recesiunea din 2007 şi 2008 s-au văzut rezultatele imediat. De exemplu, venitul mediu ajustat la inflaţie este astăzi sub cel din 1968.
Care este situaţia inegalităţii în Europa? ‘În unele ţări din zona scandinavă, cum ar fi Suedia, indicele de inegalitate este mult mai bun decât în SUA, în timp ce în altele, precum Marea Britanie, se apropie de valorile americane. Germania şi Franţa stau mai bine decât Italia. Dintr-un punct de vedere general, putem spune că cei care au urmat modelul american stau mai rău’, a explicat laureatul Nobel.
Întrebat dacă programele de austeritate ale UE pentru a ieşi din criză şi recesiune favorizează sau combat inegalitatea, Stiglitz a apreciat că ele sunt dezastruoase: ”Generează şomaj iar lipsa unui loc de muncă generează altă inegalitate. Şomajul duce la reducerea salariilor iar cei care nu au un loc de muncă au nevoie de servicii sociale care sunt însă micşorate. Austeritatea este o condamnare la moarte pentru cei mai săraci. Este îngrijorător să-l auzi pe şeful BCE, Mario Draghi, afirmând, aşa cum a declarat pentru ‘Financial Times’, necesitatea reducerilor în sistemul de asistenţă socială din Europa. Nu poţi folosi criza pentru a impune o agendă politică. Şi este totodată greşit. Revin la Scandinavia, unde sistemul de protecţie socială nu a suferit reduceri, impozitele sunt mai mari decât în restul UE, creşterea continuă iar şomajul este mai scăzut. Şi Germania, care nu s-a atins de statul social, merge mai bine”.
În Europa nu există o gândire omogenă, având în vedere că UE însăşi a decis să acorde mai mult timp acelor ţări care nu sunt în măsură să atingă obiectivele comune stabilite din cauza persistenţei crizei. Comentând, Stiglitz este de părere că e un demers ce merge în direcţia cea bună. Dar există unele probleme ce trebuie înfruntate, în opinia sa. ”Dacă se face o piaţă unică trebuie să se ştie că, în caz de criză, capitalurile ţării cu probleme merg în altă parte şi prin urmare creează alte dezechilibre. Cei care se află mai jos pe scara socială nu au nicio posibilitate să iasă singuri din criză şi prin urmare sunt destinaţi să cunoască stagnare şi depresie. Se vorbeşte mult de creştere, dar nu mi se pare că văd reţete, în special pentru a crea locuri de muncă pentru tineri’, a detaliat Stiglitz.
Creşterea inegalităţii coincide cu fenomenul globalizării, remarcă L’Espresso, care îl întreabă pe laureatul Nobel dacă consideră că aceasta din urmă a crescut sau redus inegalitatea. ‘A obţinut ambele rezultate. În puţine ţări, dar foarte mari şi populate, precum China şi India, milioane de persoane au obţinut beneficii ieşind din sărăcie, chiar dacă s-au creat noi inegalităţi, deoarece puţine persoane au obţinut mult mai mult. Lucrurile au mers mai bine în Brazilia, unde procesul de globalizare a fost însoţit de reforme radicale. Deci, global, inegalitatea s-a redus, chiar dacă în unele ţări dezvoltate fenomenul dezindustrializării a condus la o scădere a salariilor şi prin urmare la o nouă inegalitate’, a explicat Stiglitz.
Care este reţeta pentru a inversa fenomenul inegalităţii? Referindu-se la SUA, economistul apreciază că America ar trebui să adopte o legislaţie anti-monopol; să facă o reformă fiscală cu rate progresive şi care să nu favorizeze speculaţia; să redea forţă sindicatelor; să elimine discriminările rasiale şi de gen; să încurajeze din punct de vedere economic inovaţia care creează noi oportunităţi de muncă şi cunoaştere şi nu cea care reduce ocuparea forţei de muncă; să revizuiască funcţionarea sistemului educaţional.
Subliniind în final că profesorul Stiglitz a scris că inegalitatea este strâns corelată cu un capitalism care nu funcţionează, L’Espresso l-a întrebat dacă există un capitalism care funcţionează. ”Revin la exemplul scandinav. Economia este de piaţă, există un guvern care are un rol în decizii, există o societate în coeziune, există inovare, concurenţă, deschidere spre exterior. Desigur, există şi momente de inegalitate, dar în general situaţia este pozitivă”, a subliniat Stiglitz.
Sursa: Agerpres
