Ofensiva împotriva remuneraţiilor excesive ale directorilor de bănci din Occident nu limitează accentuarea inegalităţilor sociale, apărute în condiţiile în care sectorul financiar atrage forţa de lucru cu cea mai bună pregătire, a declarat Joseph Stiglitz, laureat al premiului Nobel pentru economie. "În această economie dominată de finanţe, din nefericire, o mare parte a celor mai bine pregătiţi tineri se orientează spre sectorul financiar, atrasă de remuneraţiile supradim
Ofensiva împotriva remuneraţiilor excesive ale directorilor de bănci din Occident nu limitează accentuarea inegalităţilor sociale, apărute în condiţiile în care sectorul financiar atrage forţa de lucru cu cea mai bună pregătire, a declarat Joseph Stiglitz, laureat al premiului Nobel pentru economie.
„În această economie dominată de finanţe, din nefericire, o mare parte a celor mai bine pregătiţi tineri se orientează spre sectorul financiar, atrasă de remuneraţiile supradimensionate. Preţul plătit de societate pentru această răspândire greşită a forţei de muncă este incalculabil. Unii dintre cei mai talentaţi tineri ai Americii au căzut pradă capcanei banilor obţinuţi uşor”, a afirmat Stiglitz, citat de AFP.
Mai multe studii arată că sectorul financiar acaparează tinerii talentaţi, în detrimentul altor sfere economice, deoarece salariile sunt mult mai mari. Acest fenomen caracterizează în special lumea occidentală, însă el apare şi în alte regiuni, precum China.
Angajaţii din bănci au prea mulţi bani
„Trebuie făcut ceva legat de remuneraţiile din sectorul financiar. Angajaţii de acolo au prea mulţi bani, iar acest lucru nu este corect”, a avertizat în 2008 preşedintele fondului de stat de investiţii China Investment Corporation, Gao Xiqing.
Consiliul pentru stabilitate financiară al G 20 va prezenta luna viitoare o analiză referitoare la eforturile mai multor state din întreaga lume de a descuraja politica băncilor şi altor companii financiare de a acorda salarii şi bonusuri excesive. Această practică este considerată ca fiind unul dintre factorii care au stat la baza declanşării ultimei recesiuni mondiale.
Liderii G20 au promis în septembrie 2009 să reglementeze remuneraţiile din sectorul financiar pentru a promova stabilitatea financiară şi pentru a pune capăt practicilor care încurajează asumarea de riscuri excesive. Scopul final al reformelor nu este, însă, acela de a corecta dezechilibrele sociale. Autorităţile de la Berlin, Paris, Londra şi Washington au implementat reforme pentru a ajusta compensaţiile bancherilor, însă nu s-au atins de salariile acestora.
„Adevărata problemă este aceea de a crea valori, de a repartiza bogăţia şi de a înţelege de ce băncile stau pe un astfel de munte de bani”, a afirmat recent un reprezentant al Fondului Monetar Internaţional.
Capitalismul financiar, care a explodat în anii ’80, s-a dezvoltat proporţional cu creşterea inegalităţilor sociale în multe state vestice.
În perioada 1980-2008, venitul mediu pe cap de locuitor pentru 95% din populaţia SUA a crescut de trei ori mai încet decât cel al restului cetăţenilor, potrivit unui studiu al Biroului american pentru Recensământ.
În Franţa, viteza cu care o persoană s-a îmbogăţit între 2002 şi 2007 este direct proporţională cu valoarea averii, a indicat Institutul Naţional pentru Statistică şi Studii Economice.
SURSA: Mediafax