Astfel, prin noul sistem, clientul unui operator va putea fie sa plateasca prin card bancar sau de credit, fie sa achite contravaloarea achizitiei prin factura telefonica. In opinia sefului noului organism, Tim Jones, clientii „comertului mobil” (m-commerce), nu-si vor utiliza telefonul ca terminal de plata pentru achizitiile cotidiene, ci mai degraba pentru a plasa pariuri fara a-si parasi locurile, cu ocazia evenimentelor sportive, sau pentru a viziona clipuri muzicale in avanpremiera. Sistemul va fi operational din 2004.

Motorola investeste in cercetare

Centrul de dezvoltare software din cadrul companiei Motorola coordoneaza, incepand cu 24 februarie pana la sfarsitul anului universitar, activitatea practica a 23 de studenti de la Universitatea Politehnica din Bucuresti. Studentii vor realiza proiecte universitare si proiecte de diploma in urmatoarele domenii: Instrumente pentru dezvoltarea si optimizarea programelor pentru sisteme integrate; aplicatii pentru terminale wireless, infrastructura de comunicatii wireless, procesare de semnal audio si video. Motorola mai colaboreaza si cu Universitatile Politehnice din Timisoara si Brasov. In Timisoara functioneaza un laborator dotat integral cu echipamente si tehnologii Motorola, iar in Brasov au fost inaugurate, la sfarsitul anului trecut, laboratoare de telecomunicatii dotate cu echipamente procurate din fondul alocat prin grantul de 60.000 de dolari oferit de Motorola Foundation S.U.A.

Samsung vrea 8-10% din piata romaneasca de mobile

Samsung Electronics intentioneaza sa atinga, pe termen mediu, o cota de 8-10% din piata romaneasca a telefoanelor mobile, vizand pe termen lung sa devina al doilea brand de pe piata autohtona, potrivit lui Constantin Lucescu, director la HAT International Romania. „Decizia noastra de a intra pe piata romaneasca si prin divizia de telefoane mobile GSM se bazeaza pe succesele inregistrate cu produsele electronice, electrocasnice si IT pe care le distribuim in Romania”, a spus Mike JH Song, director telecom pentru Europa Centrala si de Est la Samsung Electronics.

Pirateria scade, dar pierderile raman de milioane

Rata pirateriei software din Romania a scazut cu trei procente anul trecut, ajungand la 72%, conform
datelor preliminare ale Business Software Alliance (BSA), potrivit firmei de avocatura Burchel & Partners, reprezentant in Romania al BSA. Potrivit aceleiasi surse, pirateria a provocat industriei IT pierderi de 16,4 milioane dolari. Rata pirateriei software din Romania ramane la cele mai ridicate cote din regiune si din lume, tara noastra situandu-se, impreuna cu Bulgaria, pe pozitia a treia
in Europa Centrala si de Est, dupa Rusia si Ucraina. Media regionala a ratei pirateriei este de 67%. Conform unui studiu Data Monitor, pierderile anuale inregistrate de economia romaneasca din cauza pirateriei sunt estimate la peste 150 milioane dolari.

Internetul romanesc stapaneste 46.800 domenii

Numarul domeniilor Internet „.ro” inregistrate la Romanian National Computer Network (RNC) este de aproximativ 46.800, cu 55% mai multe fata de sfarsitul anului 2001. „Momentul aparitiei Romaniei pe Internet a fost anul 1993, cand erau inregistrate 10 domenii. Ulterior, numarul acestora a crescut de la an la an, atingand la sfarsitul anului 2001 circa 30.100 de pagini de Internet cu extensia „.ro”, a declarat
ministrul Comunicatiilor, Dan Nica, la un seminar dedicat aniversarii a 10 ani de Internet in Romania. Ministrul a mai spus ca dezvoltarea Internetului va fi sustinuta si de obligativitatea tuturor
furnizorilor de utilitati publice ca, incepand cu 1 ianuarie 2004, sa accepte si sistemul electronic
de plata.

Chinezii cresc precum voinicul din poveste

Piata chineza de servicii tehnologice ar putea avansa cu 18,9%, in 2003, pana la valoarea de 4,9 miliarde de dolari, evolutie care ar transforma China in al doilea stat cu potential de crestere in domeniu, potrivit Gartner Dataquest. Analistii apreciaza ca veniturile obtinute de companiile de servicii IT prezente pe aceasta piata ar putea totaliza 8,9 miliarde de dolari pana in 2006. Totusi sectorul de profil din China nu a ajuns inca la maturitatea specifica tarilor dezvoltate precum Statele Unite, Marea Britanie, Japonia sau Australia. Foarte multe companii tehnologice sunt atrase in China,
datorita mainii de lucru ieftine. In acelasi timp, autoritatile de la Beijing incearca sa ridice treptat valoarea activitatii sale industriale si sa isi diversifice rolul in randul economiilor din lume.

Premiile IT&C ale anului 2002

· GeCad Software – Cel mai bun produs software, pentru antivirusul RAV 8.2,
· Zapp Mobile – Cel mai bun serviciu de comunicatii
· Florin Talpes, director Softwin – Personalitatea anului.
· OTE International – Cea mai importanta investitie a anului,
· Fundatia Noesis – Proiectul cu cel mai bun continut educational, pentru lansarea unor CD-uri avand ca tema personalitatile lui Caragiale si Brancusi.
· Banc Post – Cel mai semnificativ client al industriei IT&C, pentru cardul Taifun si serviciul de Internet Banking
Nota: „Premiile IT&C” au fost stabilite de un juriu format din personalitati din companii neimplicate in activitati comerciale directe de productie sau servicii IT&C.